Israelienii au fost consideraţi „cei mai evidenţi suspecţi” de asasinarea, de către un lunetist, a consilierului pentru securitate al preşedintelui sirian, la 1 august 2008, la Tartous, aprecia Ambasada SUA la Damasc într-o telegramă dezvăluită de WikiLeaks, relatează The Guardian în ediţia online, citat de Mediafax.
Telegramele Departamentului de Stat dezvăluite de WikiLeaks prezintă răspunsul panicat al autorităţilor. „Serviciile siriene de securitate au încercuit şi cercetat rapid întreaga plajă din apropierea locului” unde generalul Muhammad Suleiman a fost asasinat, a fost informată Ambasada. Jurnaliştii din Siria au primit instrucţiuni să nu publice informaţia. A fost un eveniment senzaţional, asemănător cu un alt asasinat misterios, petrecut anterior, la Damasc, unde liderul militar al Hezbollah, Imad Mughniyeh, a fost ucis în explozia unei maşini-capcană, afirmă publicaţia.
Informaţiile iniţiale despre identitatea şi poziţia lui Suleiman au fost vagi, timp de patru zile. Dar Guvernul american ştia exact cine era. Un document secret, datat cu câteva luni înainte de asasinat, descria cu precizie postul acestuia, şi anume „consilier special al preşedintelui pentru achiziţie de armament şi arme strategice”. Avioane israeliene atacau şi distrugeau, cu 11 luni mai devreme, o presupusă instalaţie nucleară, la al-Kibar, pe Eufrat, aparent unul dintre proiectele speciale conduse de Suleiman, „care ar putea să nu fi fost cunoscut conducerii militare siriene”, potrivit ambasadei.
Presa israeliană afirma că Suleiman servea şi ca om de legătură al preşedintelui Bashar al-Assad cu mişcarea Hezbollah. Israelul era „suspectul evident” în asasinarea acestuia, raportau oficiali americani. „Serviciile siriene de securitate sunt foarte conştiente că oraşul de coastă Tartous ar fi oferit un acces mai uşor agenţilor israelieni decât locaţii (…) ca Damasc. Suleiman nu a fost un oficial vizibil, iar utilizarea unui lunetist sugerează că asasinul îl putea identifica de la distanţă”, se arată în raportul citat.
Potrivit speculaţiilor ambasadei, la Damasc, Guvernul păstra tăcerea, probabil pentru că „(1) nu ştiu cine a comis (asasinatul); (2) asemenea acuzaţii ar putea afecta sau opri negocierile incipiente de pace ale Siriei cu Israelul şi (3) a face publicitate evenimentului ar însemna dezvăluirea unei alte breşe în aparul de securitate cu care se laudă Siria”. Informaţii despre discuţiile interne arătau că asasinatul a consolidat poziţia oficialilor din securitate care se opuneau negocierilor de pace cu Israelul.
Alte telegrame ale ambasadei arată că Statele Unite voiau să aplice sancţiuni financiare contra lui Suleiman, în cadrul unor eforturi de slăbire a regimului lui al-Assad, dar conchideau că este dificil să facă acest lucru, pentru că informaţiile despre el aveau un nivel de clasificare atât de ridicat, încât nu puteau fi făcute publice.
