Într-o telegramă a ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, oficialii americani analizează situaţia creată după alegerile din decembrie 2004, câştigate de Traian Băsescu, legată de incertitudinea formării unui guvern condus de Alianţa PNL-PD. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei, preluată de la kamikazeonline.ro, ce i-a spus preşedintele Traian Băsescu ambasadorului SUA în 2005 şi cum se poziţionau, la vremea respectivă UDMR şi PUR:
DECL: 14/12/2014
TAGURI: PGOV, PREL, KDEM, SOCI, RO
SUBIECT: Coaliţia politică îi lasă pe români să se întrebe cine va forma noul Guvern; Năstase încearcă să reziste
REF: A. BUCHAREST 3416
B. BUCHAREST 3421 C. BUCHAREST 3442
Clasificat de: Şeful secţiei politice Robert S. Gilchrist pentru motivele 1.4 B şi D
1. (C) Sumar: Premierul formaţiunii de centru dreapta, PSD, Adrian Năstase a încearcat să rămână la putere cu ajutorul unei înţelegeri de formarea unei coaliţii negociate înainte de înfrângerea sa electorală la alegerile prezidenţiale din 12 decembrie. Două partide mici – Partidul Umanist din România (PUR) şi UDMR – menţin echilibrul şi transmit semnale confuze în legătură cu partea spre care vor înclina balanţa. Preşedintele recent ales Traian Băsescu continuă să insiste pe un guvern condus de alianţa de centru-dreapta PNL-PD. Prerogativele constituţionale ale preşedintelui Băsescu îi permit să numească premierul şi să declanşeze alegeri anticipate dacă Parlamentul nu reuşeşte să voteze propunerea. PSD, partid aflat la conducere, se confruntă cu turbulenţe interne, cu preşedintele Iliescu care este pe finalul mandatului, gata să revină la conducerea partidului. Sfârşitul sumarului.
2. (C) Sursele din ambele blocuri politice au venit la ambasadă pe 14-15 decembrie cu informaţii potrivit cărora PSD face presiuni pentru a menţine coaliţia negociată cu PUR şi UDMR. Întelegerea a fost convenită între cele trei partide în cele două săptămâni dintre cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, şi se baza pe faptul că Năstase va câştiga. Mai mult, Năstase şi-a asigurat o coaliţie guvernamentală ca un punct în plus pentru campanie, pentru că teoretic un parlament condus de PSD ar funcţiona cel mai bine cu un preşedinte PSD.
3. (C) Înainte ca Băsescu să câştige, surse din PUR şi UDMR ne-au spus că partidele lor sunt „extrem de încântate” cu concluziile la care au ajuns în urma negocierilor cu PSD. Detaliile nu au fost discutate în amănunt, dar PSD le-ar fi promis şi etnicilor maghiari un post de vicepremier şi cel puţin trei posturi de ministru, inclusiv la sănătate, transporturi şi educaţie. De asemenea, PSD i-a promis şi PUR-ului poziţii-cheie, inclusiv un al doilea post de vicepremier, ministerul economiei şi recent creatul minister al IMM-urilor. Înţelegerea negociată acum este mult mai bună decât ceea ce au primit cele două patide în alianţele anterioare cu PSD. În plus, după cum ne-au mai spus sursele politice, UDMR şi PUR „se simt confortabil” atunci când lucreză cu PSD pentru că au o lungă colaborare.
4. (C) Totuşi, bazele castelului de cărţi de joc al PSD a fost serios zguduit de victoria lui Băsescu. Între 13-15 decembrie când victoria lui Băsescu a fost confirmată, atât PUR cât şi UDMR au făcut o serie de declaraţii contradictorii în legătură cu intenţiile lor viitoare. Surse din interiorul partidului ne-au încredinţat că această presiune intensă vine atât din partea PSD cât şi din partea PNL-PD şi a noilor reguli ale jocului stabilite de Băsescu. În schimb, o sursă din PNL-PD ne-a spus că este în continuare îngrijorat de cerinţele mari pe care cele două partide le au pentru a intra la guvernare alături de PNL-PD. Pe data de 14 decembrie, liderul UDMR, Marko Bela s-a întâlnit cu Băsescu şi cu posibilul premier Călin Popescu-Tăriceanu. A doua zi, UDMR a refuzat să semneze un protocol oficial cu PSD şi cu PUR. UDMR a dat o declaraţie conform cărei va continua discuţiile cu ambele tabere şi că orice protocol stabilit până atunci va fi amânat. O sursă din PSD ne-a mărturisit că, în ciuda negocierilor intense care au avut loc între PSD şi UDMR, în cele din urmă o alianţă între cele două „e posibil să nu se realizeze”. Deşi liderul PUR Dan Voiculescu a spus că partidul ar prefera o alianţă cu PSD, a spus că e deschis unei înţelegeri cu PNL-PD, după cum o cer împrejurările.
5. (C) Între timp, preşedintele recent ales Traian Băsescu rămâne fidel angajamentului de a avea un guvern PNL-PD, după cum a declarat public în timpul discursului din 13 decembrie. Având în vedere că axa cenrală a campaniei lui Băsescu a fost combaterea a ceea ce el numea corupţia săvârşită de PSD, puţini analişti politici nu văd în ce fel ar putea permite rămânerea la guvernare a PSD. Mai mult, votul pentru Băsescu a fost împotriva PSD. În ciuda unor neînţelegeri interne, liderii PNL-PD s-au întâlnit, cu o săptămână înainte de alegerile din 12 decembrie, pentru a-şi stabili oficial o strategie potrivit căreia alianţa va exclude PSD din orice coaliţie condusă de PNL-PD. Orice pas înapoi făcut de alianţă ar fi perceput de către presă şi de către cetăţeni ca un indiciu al nesincerităţii lui Băsescu şi a PNL-PD faţă de promisiunea lor de a lupta cu corupţia şi de a face reformă. Tăriceanu a amintit presei pe 14 decembrie că PNL-PD a scos din ecuaţie orice alianţă sau coabitare cu PSD. Mai mult, a spus că eforturile PSD de a crea o nouă majoritate parlamentară sunt făcute numai pentru a-i asigura supravieţuirea politică premierului Năstase.
6. (C) În acelaşi timp, Băsescu, în funcţia sa de preşedinte, îşi va exercita prerogativele constituţionale puternice care îi dau posibilitatea să scoată din joc PSD, desemnând un premier la alegerea sa, cel mai probabil pe Tăriceanu. Având în vedere că PSD, singur, nu deţine majoritatea absolută, părerea noastră în ceea ce priveşte constituţia este că Băsescu este pur şi simplu obligat să se consulte cu toate partidele politice reprezentate în Parlament. Dacă cel pe care Băsescu l-a desemnat pentru funcţia de premier nu reuşeşte să formeze o majoritate, el mai are opţiunea să creeze un guvern minoritar. Toate acestea cu condiţia ca un astfel de guvern să supravieţuiască unui vot de neîncredere. Ţinând cont de faptul că partidele şi majoritatea parlamentarilor nu doresc să se mai implice într-o nouă campanie electorală atât de repede, aceasta este improbabil. Totuşi, dacă votul de neîncredere ar trece, Băsescu ar putea să declanşeze alegeri anticipate în termen de 60 de zile după prima încercare eşuată de a forma un guvern.
7. (C) Într-o conversaţie privată cu Ambasadorul pe 15 decembrie, Băsescu era în mod evident entuziasmat. El a prezentat o abordare guvernamentală menită să continue ceea ce s-a început la revoluţia din 1989, dar a fost ulterior sabotat, în opinia sa, de către funcţionari foşti comunişti de rangul al doilea şi al treilea. Ca orice alt politician local, Băsescu şi-a făcut calculele şi a concluzionat că poate nominaliza un guvern majoritar, fără coabitarea cu PSD: cu alte cuvinte, adăugând UDMR, PUR şi cele 18 locuri speciale rezervate minorităţilor naţionale la locurile deja câştigate de PNL-PD, se creează o majoritate parlamentară.
8. (C) În mod normal, PSD a ajuns la aceeaşi concluzie şi a făcut eforturi serioase pentru a sabota acest lucru. Băsescu i-a spus Ambasadorului că PSD deja i-a arătat dosare care l-ar compromite pe liderul PUR Dan Voiculescu, ceea ce ar însemna că astfel de informaţii ar putea fi făcute publice în detrimentul viitoarei coaliţii. Ambasadorul a sugerat că transparenţa totală ar fi cel mai bun mod de a rezolva această situaţie de şantaj, dar Băsescu a părut destul de încrezător în faptul că îşi va putea construi guvernul, datorită atuului său legat de ameninţarea declanşării alegerilor anticipate pe care credea că le-ar putea câştiga cu uşurinţă şi să obţină o majoritate parlamentară clară. După cum a spus, „la sfârşitul zilei dacă voi explica populaţiei care este situaţia, voi deveni mai popular”.
9. (C) Băsescu a reluat în discuţie câteva din subiectele pe care le abordase şi în primul său discurs de preşedinte şi în cel rostit cu o seară înainte în Piaţa Victoriei în faţa Palatului Parlamentului. Băsescu a subliniat că, totuşi, necesitatea luptei împotriva corupţiei, atât la nivel înalt dar şi în instituţiile publice care au ajuns să asculte de partidul aflat la guvernare şi să-i slujească mai degrabă pe unii indivizi favorizaţi decât pe cetăţeni. De aceea, spune el, nu poate avea o coabitare cu acşti indivizi şi forţe politice. Băsescu este de părere că PSD-ului şi lui Năstase nu le vor strica câţiva ani în opoziţie, oferindu-le astfel posibilitatea să-şi regândească politicile şi să-şi facă curat în interiorul partidului. A adăugat totuşi că PSD ar putea fi „de nereformat”.
10. (C) Comentariu: În timp ce PSD a obţinut cel mai mare număr de locuri în Parlament la alegerile din 28 noiembrie, victoria lui Băsescu din 12 decembrie a dat o lovitură puternică partidului care a fost la guvernare 11 ani în ultimii 15. puţini analişti de la Bucureşti cred că Năstase poate reuşi să-şi păstreze coaliţia prestabilită intactă, deşi prin negocierea funcţiilor dintre PUR şi UDMR şi PNL-PD, rezultatul ar putea fi altul. Un contact al ambasadei ne-a spus că PSD face schimbări interne şi că Iliescu este pregătit să conducă partidul din opoziţie. Sfârşitul comentariului.
11. (U) Telegramele ambasadei americane la Bucureşti sunt disponibile pe situl SPIRNET al Bucureştiului.
CROUCH
