Într-o telegramă a ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, din 2005, oficialii americani păreau foarte interesaţi de cazul Rompetrol şi de arestarea lui Dinu Patriciu. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei Wikileaks, preluată de la kamikazeonline.ro, care erau aşteptările diplomaţilor americani în legătură cu acest caz şi cum doreau să acţioneze preşedintele Traian Băsescu:
DECL: 06/06/2015
TAGURI: ECON, ENRG, EPET, ETRD, SENV, SOCI, KCRM, KFRD, PGOV, PHUM, CASC, RO, informaţii biografice, corupţie
SUBIECT: Şeful Rompetrol pus oficial sub acuzare; sectorul afacerilor zdruncinat
REF: 04 BUCHAREST 9613
1. (U) Sumar: Una dintre cele mai importante companii din România, Rompetrol, a fost puternic marcată de recenta arestare şi reţinere temporară a directorului său pentru diverse acuzaţii economice. Cazul are consecinţe importante pentru statul de drept şi pentru investigaţiile legate de corupţie. Comunitatea oamenilor de afaceri, ambasada Statelor Unite şi delegaţia Comisiei Europene au atras atenţia asupra consecinţelor serioase care ar putea apărea în cazul în care justiţia nu va fi aplicată cu promptitudine, în mod transparent şi în deplină conformitate cu legea. Rompetrol este deţinut în proporţie de 20 la sută de un cetăţean american care este de asemenea aflat sub investigaţii. Sfârşitul sumarului.
Şeful Rompetrol, arestat, reţinut
2. Joi seara, pe data de 27 mai, Dinu Patriciu, director şi acţionar majoritar al Grupului Rompetrol, a fost luat în custodie la biroul procurorului general al României şi a fost reţinut după o „audiere” maraton care a durat 32 de ore. Patriciu, membru PNL cu legături strânse cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, deţine 80% din Rompetrol Group. Celelalte 20 de procente îi aparţin unui cetăţean american, Phil Stephenson, directorul adjunct al companiei. Biroul Procurorului General investighează Rompetrol şi membri ai conducerii pentru presupuse infracţiuni legate de evaziune fiscală şi comportament inadecvat legat de privatizarea rafinăriei SC Rompetrol Rafinare SA (Petromidia) de către Grupul Rompetrol în 2001.
3. (U) Procurorii susţin că Grupul Rompetrol a comis infracţiuni economice pentru că nu şi-a respectat obligaţiile contractuale de a face investiţii de 15 milioane de dolari la Petromidia, aşa cum era stipulat în contractul de privatizare. Ei au mai spus în continuare că, în urma unui control de audit care a avut loc în 2003, făcut de biroul din Constanţa al Gărzii Financiare, au fost descoperite tranzacţii financiare care nu au fost trecute în registrele Petromidia. Aceste tranzacţii ar fi rezultat dintr-o scădere a taxelor şi impozitelor datorate către stat, evaluată la zece milioane de dolari. Biroul Procurorului General face investigaţii şi asupra modului în care au fost făcute transferurile monetare între diverse companii care sunt membre ale Rompetrol Group, sugerând că au avut loc spălări de bani şi fraudă fiscală.
Purtarea procurorilor pune problema respectării drepturilor omului
4. (U) La sfârşitul audierilor sâmbătă, în jurul orei 4 dimineaţa, pe 28 mai, avocatul lui Patriciu a spus că procurorii i-au „călcat în picioare” dreptul la apărare al clientului său şi că arestarea şi reţinerea lui reprezintă un abuz al biroului Procurorului General. Au fost invocate şi încălcări ale Convenţiei Europene privind Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Aceasta include şi principiul potrivit căruia arestarea persoanelor ar trebui să fie o excepţie, nu o regulă, şi că dreptul acuzatului de a fi imediat informat despre acuzaţii şi prezumpţia de nevinovăţie au fost refuzate. Camera de Comerţ Americană din România a dat un comunicat de presă potrivit căruia continuarea reformei în justiţie trebuie să asigure un tratament obiectiv şi imparţial al investitorilor locali şi străini. (Notă: Cetăţeanul american şi director adjunct al Rompetrol Philip Stephenson este membru al Consiliului director al Camerei de Comerţ americane. Sfârşitul notei). Organizaţia APADOR-CH a fost mai fermă cerând demisia cât mai repede a Procurorului General al României, Ilie Botoş, şi a anchetatorilor implicaţi în arestarea lui Patriciu precum şi a altor suspecţi importanţi aflaţi sub investigare pentru „lipsă de profesionalism”. ONG-ul a caracterizat arestarea lui Patriciu pentru mai mult de 24 de ore ca o privare de libertate. Asociaţia Magistraţilor din România a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice dacă procurorii au observat infracţiuni relevante sau nu.
Impactul economic
5. Pentru companie, acest caz a adus prejudicii importante. Valoarea acţiunilor a scăzut cu aproape 40 de procente, chiar dacă au mai crescut la un moment dat. Totuşi, conducerea se teme pe bună dreptate că în eventualitatea în care va continua ancheta (sau în cazul unei condamnări, evident) acompania s-ar putea prăbuşi. Compania are în plan extinderea afacerii în Kazahstan şi Rusia pentru că sunt surse importante de ţiţei pentru rafinărie. Creditarea necesară pentru această extindere este, în mod evident, pusă în pericol acum. Esenţiale pentru supravieţuire sunt creditele pe termen scurt folosite de companie pentru a cumpăra ţiţei pentru operaţiunile de rafinare. Aparent, contractile de credit pot fi reînnoite doar dacă nu apare „o schimbare materială a situaţiei companiei”. Potrivit directorului adjunct american, arestarea membrilor boardului de conducere ar putea fi privită ca fiind o „schimbare materială” care să determine oprirea viitoarelor afaceri ale companiei. Această criză a Rompetrol ar putea avea un impact economic şi politic mai mare. Compania contribuie cu aproape 7% din totalul veniturilor colectate la bugetul de stat.
Botoş îşi apără comportamentul în public şi în privat
6. (C) În faţa criticilor venite din aceste zone, Procurorul General Botoş şi-a exprimat în public indingarea referitor la cererea ONG-ului de a demisiona, spunând că procurorii care investighează cazul Rompetrol şi pe cel al competitorului său RAFO (vezi telegrama de referinţă) au lucrat corect şi au urmărit procedurile legale. El a susţinut că ONG-ul care i-a cerut demisia nu reprezintă societatea civilă din România şi că îşi va continua lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei. Mai mult, Botoş afirmă că astfel de declaraţii arată o ingerinţă în sistemul judiciar şi o „politizare” a cazurilor precum Rompetrol şi RAFO. El a pretins că a verificat personal că paşii pe care i-au făcut procurorii şi că măsurile pe care le-au luat sunt corecte şi în conformitate cu legea.
7. (C) Ambasada are încredere în Botoş. Într-o discuţie sinceră cu consilierul juridic al Departamentului de Justiţie din cadrul Ambasadei de acum câteva zile, el şi-a repetat afirmaţia potrivit căreia are un caz adevărat împotriva Rompetrol, spunând că are dovezi pentru a susţine o serie de acuzaţii de fraudă – şi să meargă mai departe cu cazul de la simple informaţii eronate legate de obligaţiile fiscale. Menţionăm de asemenea că procurorul şef al cazului este o persoană pe care noi l-am instruit parţial şi care s-a calificat pentru programul International Visitor’s Grant de la anul. Cu alte cuvinte, este posibil ca echipa de procurori să nu se ridice la standardele SUA, dar ei sunt familiarizaţi cu metodologia noastră. În plus, Botoş a pretins că dovezile existente în cazul Rompetrol au presupus şi investigaţii făcute de Departamentul de Investigaţii Financiare al Băncii Naţionale, de Garda Financiară şi de oficiul pentru lupta împotriva spălării de bani, ceea ce înseamnă că nu este un demers politic.
Ambasada cere investigaţii corecte şi obiective
8. (SBU) Ţinând cont de faptul că investigaţia în cazul Rompetrol durează de foarte mult timp, Ambasada a dat un comunicat în legătură cu interogatoriul lui Patriciu în care amintea Guvernului României că Executivul american crede cu tărie în transparenţa sistemului judiciar şi cere guvernului să fie corect şi obiectiv. Ambasada a avertizat în continuare că, în cazul în care investigaţia nu este legitimă, ar afecta serios mediul de afaceri din România. De asemenea, Delegaţia Comisiei Europene a declarat, printr-un comunicat de presă, că speră ca investigaţiile cazurilor de infracţionalitate să se facă în conformitate cu regulile statului de drept şi cu drepturile şi garanţiile procedurale ale persoanelor. În afară de comunicatul dat de ambasadă, acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi de procurorul şef Botoş, consilierul economic al premierul Tăriceanu şi chiar de preşedintele Băsescu.
Cazul Petromidia, plin de complexităţi
9. Acuzaţiile făcute până acum împotriva Rompetrol ar putea fi reduse la trei categorii: fraudă, spălare de bani şi evaziune fiscală. O parte din ele ni se par tipice disputelor care apar în urma confuziilor legate de privatizările care au avut loc în ultimul deceniu şi jumătate. O parte sunt destul de complexe. De exemplu, pentru mai multe informaţii, menţionăm că o parte a cazului ţine de recuperarea pasivelor datorate statului român după privatizarea Petromidia. În anii ’80, Guvernul României a încheiat o înţelegere cu Compania Naţională de Petrol a Libiei pentru explorarea în comun şi exploatarea câmpurilor petrolifere libiene. În 1992, guvernul României, proprietarul Petromidia de la acea vreme, şi-a vândut drepturile către o companie spaniolă pentru 85 de milioane, care puteau fi plătiţi în zece tranşe anuale. Compania spaniolă nu a făcut nici o plată a datoriei în momentul în care Petromidia a fost privatizată. Ulterior, Rompetrol a putut să colecteze aproximativ 35 de milioane de dolari pe datorie, bani pe care inspectorii fiscali consideră că ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat. Anchetatorii de la biroul Procurorului General susţin de asemenea că cele 15 milioane de dolari, folosite pentru mărirea de capital, provenită din recuperarea datoriei spaniole nu a fost plătită din resursele cumpărătorului ci din cele ale statului.
Ultimele evenimente
10. (C) Dinu Patriciu a fost interogat din nou, vineri, pe 3 iunie, dar i s-a permis să se întoarcă acasă. Au existat temeri în tabăra Rompetrol că procurorii vor încerca să-l reţină pentru 30 de zile pentru a-l împiedica să distrugă probele sau să influenţeze părerile martorilor. (Comentariu: Faptul că au decis să îi dea drumul a fost o mişcare înţeleaptă din partea Guvernului pentru că elimină o mare parte temerea că i s-ar încalca drepturile fundamentale. Sfârşitul comentariului) Mai este de notat şi faptul că audierea cetăţeanului american Phil Stephenson, programată pentru data de 7 iulie, a fost amânată pe termen nedeterminat.
Comentariu
11. (C) Nu descurajăm Guvernul României să ia măsuri împotriva „peştilor mari” – de unde şi nevoia de a trata această problemă cu atenţie. În plus, ar putea exista unele probeleme încă nedescoperite ale Rompetrol care să ascundă slăbiciuni sau concluzii neplăcute. Cu toate acestea, nu este nevoie ca acest caz să semene cu procesul – spectacol al Yukos în Moscova, un punct de vedere pe care l-am susţinut cu putere în faţa Guvernului României. Unde se plasează Băsescu în toată această chestiune? Între el şi Patriciu există unele antagonisme. Patriciu a flirtat cu PSD înaintea ultimelor alegeri, făcându-l să pară că are mai puţin curaj politic decât ar putea să pară în ochii lui Băsescu. Probabil că Băsescu nu este tocmai nemulţumit să vadă un potenţial rival umilit – sau să vadă o contrapondere la anchetele penale care îi vizează pe baronii PSD sau pe oamenii de afaceri cu legături în PSD. Acest lucru face ca procesul să pară mult mai credibil. Acesată observaţie a fost făcută şi de procurorul general Botoş. Dar care vor fi costurile? Credem că Băsescu este suficient de deştept încât să nu vrea să afecteze economia României, să obstrucţioneze investiţiile străine directe sau să creeze o blocare în procesul de aderare la UE. În orice caz, acum, toate trei sunt într-un oarecare pericol. În consecinţă, aşteptăm de la el să-l ţină în frâu pe procurorul general Botoş – să renunţe la tratamenul abuziv din instanţă, dar să menţină cazul viu. Sfârşitul comentariului.
(U) Telegramele ambasadei SUA de la Bucureşti sunt disponibile pe situl SIPRNET al Bucureştiului: www.state.sgov.gov/p/eur/bucharest
DELARE
