Mai in gluma, mai in serios, PD a luat-o pe coaja chiar in Saptamana Mare. O data cu el, presedintele primeste, la randu-i, o palma care lasa urme. Dupa unii o merita, intrucat Basescu a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa-i scoata pe democrati din Guvern. Este adevarat, nu a iesit cum a dorit el, ci cum au vrut liberalii. Tot timpul pedistii au crezut ca partenerul de alianta doar ameninta si ca nu va avea curajul sa treaca la fapte. Uite ca a trecut. PNL a lovit din plin, facand abstractie de vechile intelegeri sau promisiuni. A ales forma, nu fondul. A renuntat fara retinere la PD si la electoratul lui, alegandu-i pe udemeristi, disponibili ca intotdeauna cand s-a pus problema guvernarii, pentru a alcatui in nou cabinet. A permis, de asemenea, ca PSD sa-i cante la ureche macar pana cand va primi votul Parlamentului. Mai departe, cand se va cere respectarea conditiilor, va fi prapad.
Deocamdata, PNL se simte bine. A reusit sa scape de PD si datorita sprijinului dat, am mai spus, de Traian Basescu. Nu are rost sa ascundem ca de fapt presedintele ar fi preferat ca PNL sa plece, iar PD sa continue guvernarea. In acest mod scapa si de Tariceanu. Numai ca scandalul din ultima vreme i-a fost de folos doar liberalului. A castigat inclusiv din cauza ca musuroiul PSD si PC a fost deranjat de acelasi adversar, toate cele trei partide facand front comun impotriva lui Basescu si, respectiv, PD. Toti si-au aratat coltii din interes. Iar presedintele nu a gasit altceva mai bun de facut decat sa atace direct sau prin portavocea Elena Udrea intr-o maniera de multe ori stanjenitoare. Au existat si momente cand a atins rana, insa a fost contrat cu dezvaluirea unor cazuri de coruptie prezente in zona de protectie a Cotrocenilor. In fine, constatam acum unde a vrut de fapt sa ajunga premierul atunci cand i-a cerut lui Emil Boc sa-i retraga pe ministrii Blaga, Macovei si Berceanu, amenintand cu despartirea de PD.
Ruptura s-a produs pentru ca riposta democratilor a fost slaba, acceptul de a intra in opozitie fiind primit, curios, cu zambetul pe buze. S-a stat mereu cu mainile in san in speranta ca Basescu va interveni astfel incat PNL sa nu ia fata PD. In loc sa evite pierderea portofoliilor din Executiv, Boc si Videanu s-au resemnat lamentabil. Oricum, nu sunt convins ca liderii democrati au dorit sa se alature lui Mircea Geoana in opozitie. Ar fi prea de tot. Au cazut insa intr-o capcana ca fraierii. I-au aratat lui Tariceanu ca roiesc grupurile de interese in jurul lui, fara sa se debaraseze de anumiti politiceni aflati in cardasie cu invartitii abonati la banii publici. Acum stau cu alegerile anticipate pe tejghea, in speranta ca acestea vor starni interesul altor partide, dar nimeni nu este dispus sa intre intr-o intrecere electorala. Fapt ce ma face sa cred ca PD nu are nici acum un lider-locomotiva propriu. A intrat in lupta cu PNL bazandu-se pe ajutorul lui Basescu. Permanent a raspuns la provocari numai dupa ce presedintele a dat tonul. Rareori liderii pedisti au demarat o actiune fara sa solicite sprijin de la seful statului. Prin urmare, liberalii i-au lucrat pe democrati provocand "schisma portocalie". In acest mod, Tariceanu a ajuns sa formeze un guvern fistichiu, fara caracter. Meritul primului ministru este doar ca a completat lista cu numele viitorilor ministri, care au trecut prin comisiile parlamentare ca prin branza. De restul se vor ocupa social-democratii lui Geoana. Este un adevar, pesedistii vor dicta din opozitie. Cu alte cuvinte, PNL guverneaza, iar PSD conduce. Stranie schimbare! Iar balciul nu s-a terminat. Niste clarificari se impun facute. Daca s-a ajuns ca Geoana sa declare ca partidul sau lupta impotriva coruptiei, fluturand steagul pe cosciugul Aliantei D.A., inseamna ca viitorul este al invartitilor din grupuri de interese mai vechi sau mai noi. Mai are rost sa ne mai facem iluzii?
