Un reporter incognito al României libere a luat timp de șapte zile pastilele de slăbit invocate de fotbalistul Fiorentinei după acuzațiile de dopaj care i-au fost aduse. Ulterior, jurnalistul s-a supus testului antidoping în urma căruia a fost testat pozitiv cu sibutramină, o substanță chimică înrudită cu amfetaminele. Asta, în condițiile în care în prospectul „Capsulei de slăbit” importate de firma Arpfarm scrie că aceasta conține doar mere, kiwi și multe plante medicinale, precum „nuca koncing, fruct de Garcinia morella, Glucomanani, extract de rădăcină de tapinambur, extract de discorea esculenta”. Cum se poate atunci ca acest produs să fie autorizat de instituțiile statului român?
Am constatat că în acest domeniu nimeni nu-și asumă cu adevărat responsabilitatea. „Noi putem să verificăm doar ceea ce scrie pe etichetă, nu și ceea ce conține cu adevărat produsul”, a explicat Radu Stoianov, șeful Serviciului Notificări Suplimente Alimentare din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare (IBA). Această instituție este singura la nivel național care își dă acceptul ca orice produs din plante să poată fi comercializat legal în România. „Ceea ce scrie pe compoziția declarată a acestui produs («Capsula de slăbit» – n.r.) nu arată deloc rău. Conform formulei, este 100% natural”, a precizat inginerul. Radu Stoianov admite că IBA nu cunoaște și nici nu poate afla dacă formula de pe cutie se regășește și în pastile, pentru că legile actuale nu impun și un control în laborator al suplimentelor alimentare înainte de notificarea de accept. „Noi nu avem nici obligația prin lege, nici capacitatea tehnică de a verifica chimic produsele pe care le notificăm”, a admis Radu Stoianov. Acesta a precizat că, din cunoștințele sale, există câteva propuneri de modificare a legii prin care să se impună și astfel de verificări la un laborator autorizat din țară.
Protecția Consumatorului: „Nu e treaba noastră!”
Cine totuși ar putea să-i protejeze pe consumatori de suplimentele alimentare contrafăcute? O variantă ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului.
Vicepreședintele acestei instituții, Samuel Calotă, admite că ANPC nu are atribuțiile și posibilitatea de a controla compoziția reală a suplimentelor alimentare. „Ar trebui ca Guvernul sau Parlamentul să creeze cadrul legislativ necesar comercializării produselor care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a fost singurul răspuns al vicepreședintelui ANPC. În fine, și Agenția Națională a Medicamentului (ANM) se delimitează de problemă. „În atribuțiile ANM nu intră activitatea de notificare a suplimentelor alimentare și a produselor naturiste”, ne-a explicat farmacistul Daniela Enache, purtător de cuvânt al instituției.
Concluzia este una dezarmantă. Românii sunt practic descoperiți în fața producătorilor și importatorilor de medicamente din plante care ar vrea să-i înșele. Scandalul sibutraminei, care a pornit de la cazul Adrian Mutu, a scos la iveală doar un singur produs cu probleme dintre cele peste 6.000 care se comercializează în prezent în România. Deocamdată,
nimeni nu poate stabili câte dintre acestea ascund „chimicale” în spatele unor prospecte care vorbesc despre extracte din plante. „Teoretic, ar putea să fie absolut în orice produs, nu neapărat supliment alimentar, ci în absolut orice. În momentul de față, consumatorul nu se poate apăra. Așa cum este prevăzută legea, nu se poate”, afirmă Radu Stoianov, șeful Serviciului Notificări Suplimente Alimentare.
Piața suplimentelor alimentare din România a fost în 2008 de 65 milioane de euro. Pastilele de slăbit au reprezentat 2 milioane de euro.
Precedent: Suplimente alimentare iradiate în Letonia
Scandalul sibutraminei ascunse în suplimente alimentare așa-zis naturiste a izbucnit în România abia în cazul Mutu. Dar controverse pe această temă există în Uniunea Europeană încă din 2005, când în Germania și Polonia s-a descoperit această substanță chimică ascunsă într-un supliment alimentar. La mijlocul anului trecut, scandaluri asemănătoare au avut loc în Belgia, România și Cipru.
Probleme au apărut și cu alte produse așa-zis naturiste. Rapoartele Comisiei Europene arată că tot în 2009 în Letonia s-au descoperit suplimente alimentare iradiate și fără a se specifica acest lucru pe etichetă. În Malta s-a descoperit un produs neautorizat, „Hoodia gordonii”, care, deși este o specie de cactus, nu a fost suficient testat pentru a se stabili care sunt efectele asupra organismului uman.
Contrafăcute: Nici Internetul nu e sigur
Agenția Națională a Medicamentului (ANM) din România a avertizat la sfârșitul săptămânii trecute ca românii să nu cumpere produse pentru slăbit de pe Internet, pentru că multe dintre acestea sunt contrafăcute. Ar fi, de fapt, un vaccin numit „Metabolite Adelgazante”. După prospect, acesta ar trebui să te ajute să slăbeşti șase kilograme în 16 zile. De fapt, „Metabolite” conține doi hormoni feminini care nu duc la pierderea în greutate, ci influențează fertilitatea. Astfel, femeile care şi-l administrează se pot trezi cu sarcini nedorite, iar bărbații pot reține lichide în organism. De asemenea, Agenția Națională a Medicamentului afirmă că sunt contraindicate și două ceaiuri chinezeşti pentru slăbit ce conțin sibutramină, o substanță care poate provoca accidente vasculare: „La Jiao Shou Shen” şi „Fruta Plant”.
Arpfarm: Importatorul se scuză
Societatea Arpfarm, importatorul „Capsulei de slăbit”, susține că produsele cu sibutramină ar fi, de fapt, contrafăcute. „Anul trecut au existat antecedente în care un așa-zis importator al «Capsulei de slăbit» a introdus pe piață copii ale produsului nostru, s-au făcut descinderi, s-a deschis un dosar penal, s-a constatat că doar acele produse conțineau subitramină. Până la soluționarea dosarului nu putem face nici un comentariu”, a precizat
Larisa Poenaru, din cadrul Arpfarm. Aceasta susține că există o explicație pentru faptul că mai sunt în farmacii cutii cu „Capsula de slăbit” care conțin sibutramină. „Nu s-a cunoscut cantitatea introdusă de falsul importator pe piață și atunci au mai scăpat”, a precizat Larisa Poenaru.
Reacție: Autoritățile afirmă că au retras loturile cu probleme
Deși Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a răspuns printr-o adresă că sibutramina este total interzisă în suplimentele alimentare și se poate obține doar cu rețetă specială, reporterii României libere au putut cumpăra două cutii, la liber, de la primele două farmacii ieșite în cale. Asta, deși conducerea ANSVSA ne-a declarat că demarase deja „retragerea și punerea sub sechestru a loturilor confirmate că au în compoziție o substanță neautorizată”.
În cifre: Piață de 65 milioane euro
65 milioane euro a constituit piața suplimentelor alimentare din România în 2008. Ritmul de creștere a fost de 15-20% în ultimii ani, potrivit revistei Pharma Business.
3 euro pe cap de locuitor reprezintă consumul de suplimente alimentare în România. În Cehia media consumului este între 7 și 8 euro pe locuitor, anual. În statele vestice ale Uniunii Europene consumul de suplimente ajunge la 25 euro pe cap de locuitor.
2 milioane euro reprezintă piața pastilelor de slăbit.
Bruxelles:Medicamente respinse național, dar aprobate european
Statutul „medicamentelor pentru slăbit” este o perfectă ilustrare a confuziei juridice care poate rezulta atunci când legislația europeană e folosită împotriva legislațiilor naționale. În multe cazuri, chiar dacă fiecare substanță ce intră în compoziția pastilelor pentru slăbit poate fi folosită în mod legal, nu a fost, în schimb, suficient testat efectul pe termen lung al coctailului oferit la vânzare ca o soluție-miracol. Un exemplu este „pilula de slăbit Alli”, comercializată în Europa de firma GlaxoSmithKline (GSK). În Franța, de pildă, unde „Alli” a fost lansată, la prețul de 60 euro cutia, în urma unei campanii publicitare care a costat 3 milioane euro, autoritățile sanitare naționale, ca și majoritatea experților, se pronunțaseră împotriva comercializării libere a acestui medicament vândut ca și cum ar fi un banal supliment de vitamine. GSK a reușit însă să treacă dincolo de legea franceză folosindu-se în mod foarte abil de legislația europeană. GSK a făcut lobby intens la Bruxelles, obținând acordul unei majorități a celor 27 de țări membre ale UE. Într-o asemenea situație, legislația europeană primează asupra celei naționale, astfel încât „medicamentul-minune” a fost introdus anul trecut cu mare tam-tam și în țările care se opuneau comercializării lui (Franța, Benelux, Spania).
