Aprilie 2009, Parlamentul slovac. Iveta Radicova, din partidul SDKU-DS, votează în locul unei colege. După scandalul iscat pentru că a încălcat normele parlamentare, Radicova îşi dă demisia: „Am făcut o greşeală. Singurul lucru pe care îl pot face este să mă retrag din Parlament, să renunţ la mandatul meu de deputat”. Radicova este, în momentul de faţă, premierul Slovaciei.
Iulie 1979, Camera Reprezentanţilor, SUA. Parlamentarii Morgan Murphy şi Tennyson Guyer apar că ar fi votat mai multe legi, deşi nu se aflau la Cameră la momentul votului. Se iscă un scandal imens. O comisie de etică se întruneşte şi dezbate cazul celor doi, deşi regulamentul Camerei nu prevedea că ar fi interzis să votezi în locul unui coleg. Din acest motiv cei doi nu sunt sancţionaţi, dar comisia cere modificarea regulamentului şi interzice, în mod clar, un astfel de vot. Cazul celor doi a rămas singurul vot la două mâini descoperit în istoria SUA.
Astfel de decizii şi conduite le sunt însă total străine parlamentarilor români care, indiferent de culoarea politică, se abat fără nici o jenă de la regulament şi de la orice rigoare etică şi nu se sfiesc să întindă mâna nonşalant şi spre aparatul de vot al vecinului:
Martie 2011, Camera Depu¬taţilor, România. Ciprian Florin Luca (PSD) şi Vasile Berci (PNL) sunt filmaţi în timp ce votează şi pentru colegi de-ai lor, absenţi. Cazul ajunge la Comisia Juridică a Camerei, în urma unei sesizări a Institutului pentru Politici Publice. Cei doi primesc însă doar un avertisment.
Iunie 2011, Camera Deputa¬ţilor, România. Deputaţii Marius Dugulescu (PDL) şi Dan Liga (PDL) sunt filmaţi în timp ce votează în locul altor colegi. Victor Ponta (PSD) apare că ar fi votat legea la ora 13.56, deşi la ora 14.00 făcea deja declaraţii la consultările de la Palatul Cotroceni. Derapajul celor trei nu este luat în discuţie de Comisia Juridică şi Disciplină pe motiv că nu s-a făcut nici o sesizare. Nu primesc, astfel, nici avertisment.
Aprilie 2006, Senat, România. Senatoarea Norica Nicolai (PNL) îi permite nepoatei sale să voteze în locul unui parlamentar o lege aflată pe ordinea de zi. Nicolai a primit doar un avertisment de la Biroul Permanent.
Februarie 2007, Plenul Parlamentului, România. Senatorul Dan Claudiu Tănăsescu (PRM) votează de două ori la o moţiune împotriva fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, deşi nu era un vot electronic. Pur şi simplu s-a dus la urnă de două ori, o dată pentru el şi o dată pentru un coleg absent. Fostul senator PRM a negat dublul vot, susţinând în schimb că a vrut să facă „o farsă”.
Franţa – „Nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva”
Ceea ce pentru parlamentarul român a devenit ceva normal este considerat de neacceptat în multe parlamente străine. În Franţa, de exemplu, nu a avut loc niciodată un astfel de derapaj.
„Votul unui membru al Parlamentului trebuie dat în persoană. Incidente de genul pe care le descrieţi nu s-au întâmplat niciodată în Parlamentul Francez”, a declarat pentru România liberă şefa Diviziei de presă a Parlamentului Francez, Ines Baude.
Potrivit oficialului de la Paris, sancţiunile pentru parlamentarii care ar încălca regula „votul este personal” sunt următoarele: „Parlamentarul pierde un sfert din indemnizaţia pe o lună. Dacă repetă greşeala în aceeaşi sesiune parlamentară, pierde indemnizaţia timp de şase luni”.
Parlamentarii francezi au găsit soluţia pentru a nu pierde votul celor absenţi şi au reglementat, încă din 1958, votul în locul unui coleg. Astfel, acest lucru este posibil numai dacă cel absent lasă un acord scris şi semnat unui coleg, iar cel din urmă îl anunţă pe preşedintele Camerei de acest lucru înainte de începerea votului.
„Dar un astfel de document se poate da unei singure persoane. Dacă parlamentarul care a dat documentul apare că a votat, votul dat de celălalt este anulat automat”, explică Ines Baude, potrivit căreia acest sistem este îndeaproape controlat.
SUA – Un scandal în 32 de ani
Din 1979 până astăzi, Statele Unite ale Americii s-au lovit de doar două astfel de cazuri. Se întâmpla în vara anului 1979, când doi parlamentari – Morgan Murphy şi Tennyson Guyer – apăreau că ar fi votat mai multe legi într-o zi, deşi nici unul nu era prezent în Cameră la momentul votului.
La scurt timp, s-a întrunit o comisie de etică şi, după câteva luni, a apărut un raport de 20 de pagini despre cazul celor doi. Parlamentarii absenţi – dar cu votul dat – au jurat că nu au lăsat cartelele de vot vreunui coleg şi că sigur e o defecţiune tehnică.
Anchetatorii nu i-au crezut, dar nici nu au avut cum să-i pedepsească, pentru că regulamentul Camerei era la acel moment vag şi nu preciza că un vot dat în locul unui coleg absent ar fi nepermis. Scandalul s-a stins doar după ce comisia a recomandat modificarea regulamentului şi interzicerea clară a unui astfel de vot. Până acum, nici un caz asemănător nu a fost descoperit.
„Au mai fost incidente neconfirmate de astfel de voturi fantomă, dar numai cei doi au fost investigaţi de Comisia de Etică”, ne-a declarat un oficial al Biroului de Presă al Camerei Reprezentanţilor.
Marea Britanie – „O asemenea situaţie, imposibilă”
În Marea Britanie şi în Germania un astfel de caz ar fi de neconceput, chiar dacă, spre deosebire de România, în cele două state nu există vot electronic în parlament. „O asemenea situaţie nu poate avea loc în Camera Comunelor pentru că parlamentarii votează în persoană, intrând în Cameră, din două direcţii, în funcţie de modul în care votează, pro sau contra.
Ei sunt număraţi şi trebuie să-şi lase numele oficialilor Camerei”, a declarat pentru RL, Jeremy Brevitt, ofiţer de presă al Camerei Comunelor de la Londra. Evident, nici un ales britanic nu a îndrăznit vreodată să meargă la urne de două ori, aşa cum a fost acuzat, spre exemplu, Dan Claudiu Tănăsescu (la acea vreme membru PRM).
Germania – „Un asemenea parlamentar ar fi mâncat de viu”
Nici la Berlin lucrurile nu stau diferit: „Noi nu avem un sistem de vot electronic în Parlament. Nu este posibil ca un parlamentar să voteze în locul unui coleg. Sistemul este un parlamentar, un vot, întotdeauna. Un parlamentar poate vota numai pentru sine”, spune Claus Hinterleitner, ofiţer de presă în Bundestag.
Întrebarea dacă un parlamentar german a fost vreodată acuzat că ar fi votat în locul unui coleg îl face să râdă şi pe jurnalistul german independent, Keno Verseck.
„Din câte ştiu eu, nu s-a întâmplat la noi. Sancţiunile ar fi destul de drastice. Nu spun că la noi nu există corupţie, nu există nereguli. Însă aşa ceva, sincer, n-am auzit.
Cred ar fi mâncat de viu un asemenea parlamentar, abia ar aştepta presa un asemenea caz”, spune acesta. Mai mult, jurnalistul e convins că respectivul parlamentar şi-ar da demisia.
„De obicei, când se votează o lege importantă, toţi parlamentarii sunt chemaţi şi sunt şi prezenţi. Nu există parlamentari care să lipsească fără motiv. Celor care frecvent nu apar în Parlament li se sugerează să plece de către propriul partid. Nu pot să bag mâna în foc că nu s-a întâmplat niciodată, dar eu urmăresc politica internă şi n-am auzit de aşa ceva”, spune Keno Verseck.
România – doar un avertisment
Deşi Bucureştiul ar avea suficiente modele de urmat pentru a bloca derapajele din Parlament, abaterile de la regulament au devenit o obişnuinţă pentru aleşii români. Asta, şi când există câteva reguli: „Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisă”. Totuşi, nimic nu le stă în cale, nici camerele de luat vederi ale televiziunilor, nelipsite de la şedinţe.
O piedică ar putea fi sancţiunile prevăzute de regulamentele celor două Camere, dar acestea sunt destul de laxe şi, chiar şi aşa, nu se aplică. Sancţiunea este suspendarea de la şedinţele Camerei timp de 15 zile. Regulamentul nu face însă vreo referire la întreruperea indemnizaţiei pe perioada suspendării. În această primăvară, Institutul pentru Politici Publice a sesizat Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la votul la două mâini dat de deputaţii Ciprian Florin Luca (PSD) şi Vasile Berci (PNL). Comisia Juridică s-a întrunit, dar cei doi au primit doar un avertisment.
„Propunerea de sancţionare nu a întrunit majoritatea din numărul de membri din comisie, aşa că decizia a fost să transmitem către Biroul Permanent faptul că nu a fost întrunit numărul de voturi prevăzut de statut, cu precizarea de a aplica un avertisment celor doi colegi”, a explicat pentru RL secretarul Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi, Gabriel Andronache.
Deputat român: „Apasă tu pe ăla, că eu mă duc să-mi iau ţigări”
Reacţiile parlamentarilor de după votul la două mâini relevă propria lor viziune despre cât de „personal” trebuie să fie votul. „Este foarte corect. A întârziat colegul, de asta am votat”, a declarat deputatul PSD Ciprian Florin Luca celor de la Hotnews.ro, care tocmai îl filmaseră votând pentru un vecin de scaun.
Nici colegii celor care calcă „strâmb” nu sunt mai vehemenţi în privinţa votului dat şi pentru altul. „Nu e neapărat generalizat, dar sunt excepţii, să fim realişti. Unii colegi se duc vreodată la o cafea şi zic «votează tu pentru mine». Sigur, nu este normal, dar de dragul statisticii, ca să nu fie trecut cu votul lipsă, se mai întâmplă să zică un coleg «Apasă tu pe ălă, că eu mă duc până afară să-mi iau ţigări».
Se poate şi acest caz, dar este cel mai puţin nociv. Dar să fie absent şi să votezi pentru el, e altceva”, a declarat pentru România liberă deputatul PDL Gheorghe Albu, la scurt timp după ce cei doi colegi de partid fuseseră filmaţi în timp ce votau pentru absenţi.
Dacă votează în locul altui coleg, parlamentarul francez pierde un sfert din indemnizaţia pe o lună. Dacă repetă greşeala, în timpul aceleiaşi sesiuni parlamentare, pierde indemnizaţia timp de şase luni.
OBICEIURI
Ca la noi, doar în Bulgaria
Un vot dat în numele unui absent se numeşte „vot-fantomă” în Bulgaria şi Parlamentul de la Sofia nu duce lipsă de ele. „De nenumărate ori s-a întâmplat în Parlamentul bulgar ca unii parlamentari să voteze şi în locul altora”, a declarat pentru România liberă jurnalista bulgară Martia Ganceva, de la televiziunea privată TV7.
Sancţiunile sunt uşoare şi nu se aplică, spune jurnalista, dar în 2009 a existat o propunere de înăsprire a pedepselor pentru pentru parlamentarii care votează în locul altora, dar cei vizaţi nu au votat-o.
