MAE dă acum asigurări că cetăţenii români din afara graniţelor ţării pot vota la referendum la acelaşi număr de secţii de votare ca în 2009. Asta după ce în urmă cu o săptămână cifrele avansate erau la jumătate. Cum se duce, de fapt, bătălia pentru voturile de afară?
10 iulie 2012. Curtea Constituţională din România decide că referendumul este validat doar dacă participă 50% plus unu din cei înscrişi în liste. În aceeaşi zi, voci dinspre USL anunţă că referendumul se va organiza, totuşi, prin aplicarea ordonanţei de urgenţă care stabilea că preşedintele e demis cu majoritatea prezenţilor. Acelaşi mesaj vine şi dinspre Ministerul de Interne, instituţia care organizează referendumul în interiorul graniţelor.
11 iulie 2012. Mai mulţi lideri USL aduc în discuţie posibilitatea restrângerii dreptului românilor din străinătate de a vota, pe motiv că nu ar fi conectaţi la realităţile din ţară, că unii nici nu-şi mai învaţă copiii limba română. Alţii spun că n-ar fi corect ca persoane care locuiesc în afara ţării să influenţeze viaţa românilor. Inclusiv preşedintele interimar Crin Antonescu a propus, într‑un interviu acordat publicaţiei românilor în Italia, „Gazeta Românească”, condiţionarea dreptului la vot „de plata a cel puţin unui impozit în ţară, că e teren, că e casă, că e alt tip de venit impozitat”.
12 iulie 2012. MAE trimite un comunicat de presă potrivit căruia peste hotare vor fi 150 de secţii de votare. Adică doar jumătate din numărul secţiilor de peste graniţe de la scrutinul din 2009. În aceeaşi zi, liberalul Mihai Voicu reiterează ideea că ordonanţa de urgenţă este actul în vigoare. Dar Victor Ponta, întors de la Bruxelles, unde a discutat cu oficiali UE, anunţă că nu va ieşi din cuvântul Curţii Constituţionale şi că referendumul va fi validat doar dacă se prezintă la vot jumătate plus unul dintre persoanele cu drept de vot înscrise pe listele electorale. Mai exact, la referendum trebuie să se prezinte cel puţin 9.154.307 persoane pentru ca scaunul preşedintelui să poată fi zdruncinat. Pe reţelele de socializare apar mesaje de genul: „Eu vara asta nu votez”. Unii simpatizanţi ai preşedintelui Traian Băsescu vehiculează mesajul neparticipării la vot a susţinătorilor preşedintelui, pentru ca cvorumul să nu fie atins.
13 iulie 2012. Poziţia MAE cu privire la numărul de secţii de votare de peste graniţe se schimbă. Un alt comunicat al instituţiei anunţă că analizează „necesitatea suplimentării numărului secţiilor de votare din străinătate”. Asociaţiile de români din diaspora îşi exprimaseră nemulţumirea faţă de numărul mic de secţii unde pot vota.
17 iulie 2012. MAE dă o nouă cifră a secţiilor destinate diasporei: 294, adică dublul cifrei transmise iniţial. Explicaţia: „pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din afara ţării” şi „cel puţin la nivelul celor din scrutinul din noiembrie 2009″.
Alegeri 2009: 147.754 voturi din diaspora
În cele 294 de secţii organizate de MAE peste hotare, aproximativ 147.754 de cetăţeni români au votat la scrutinul prezidenţial din 2009. Aceasta fost considerată o prezenţă-record a votanţilor din diaspora, până la acel moment. Cu o diferenţă foarte mică între cei doi candidaţi din turul II – Traian Băsescu şi Mircea Geoană – şi cu ambii anunţându-şi victoria înainte de numărarea voturilor din diaspora, s-a considerat atunci că votul românilor din afară a înclinat balanţa în favoarea lui Traian Băsescu, având în vedere că aproape 80% l-au preferat. Deşi considerată premieră, prezenţa la vot a celor din diaspora este totuşi considerată una mică, având în vedere numărul de peste 2 milioane de români care locuiesc şi muncesc în străinătate.
Ambasadorul demis în cazul Crulic, şeful organizării referendumului
Coordonatorul echipei tehnice pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie este Gabriel Bârtaş, fostul ambasador român la Varşovia. Acesta a fost rechemat din funcţie în mai 2008, ca urmare a decesului într-o închisoare poloneză a deţinutului român Claudiu Crulic. Contactat de RL, Bârtaş a refuzat să comenteze acest episod. Sancţiuni a primit şi consulul român Ioan Preda, acuzat că a gestionat prost cazul şi nu şi-a informat superiorii. În aprilie 2008, ministrul de Externe de atunci, Adrian Cioroianu, şi-a dat demisia din cauza aceluiaşi scandal.