„România liberă“ a distribuit la Chișinău ediția de colecție “Unirea cu Basarabia, obligație istorică sau povară”, realizată special pentru împlinirea a 98 de ani de la momentul istoric al unirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
Am ajuns, din nou, la Chișinău, cu ocazia celor mai recente acțiuni unioniste: congresul asociațiilor românilor de pe meridianele globului, înființarea celui de-al doilea Sfat al Țării, dar și un marș unionist care a străbătut ieri capitala Republicii Moldova și la care au participat cel puțin 5.000 de persoane. Prilejul a fost cât se poate de îndreptățit. S-au împlinit 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Există însă o mare diferență între 1918 și 2016. Cu aproape un secol în urmă, politicienii basarabeni au trecut la fapte, azi atmosfera e dominată mai degrabă de incertitudine.
Diaspora unionistă reprezintă un concept care arată nu numai apartenența la o idee, unirea celor două maluri ale Prutului, ci și faptul că toți suntem români. Dispare, așadar, cum îmi spun interlocutorii mei, diferența dintre român și moldovean. Așa că încă din 26 martie, la Chișinău, au venit reprezentanți ai asociațiilor de români de pe toate continentele, la cel de-al doilea congres al Diasporei Unioniste.
Prima reuniune s-a desfășurat la București, anul trecut, și atunci peste 70 de organizații de români din America de Nord, Europa și Asia au semnat declarația de susținere a dezideratului unirii Republicii Moldova cu România, mi-a explicat Dorin Dusciac, cel care acum vorbește în numele conaționalilor săi din Paris. Un om născut în Basarabia, fost viceministru al Mediului la Chișinău, în anii 2014-2015, actualmente inginer cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică din Franța. A venit la reuniunea de anul acesta pentru a vorbi despre avantajele economice ale unirii celor două state românești, în special din punct de vedere al mediului. Tatiana Chiriță, din Italia, cu activitate editorială pentru o serie de ziare și reviste în limba română din diaspora, aduce în atenție vremurile actuale, care trebuie să fie cât mai pragmatice în susținerea idealului unionist.
Diaspora, înțeleg din ce vorbesc participanții la reuniune, depune eforturi pentru a explica autorităților europene, comunităților, oricărui străin de ce este normal ca Republica Moldova să se unească cu România. Asta, în condițiile în care nici de la autoritățile de la București, nici de la cele din Republica Moldova nu vin semnale care să lămurească opinia publică internațională despre acest ideal al românilor.
Frustrare și fapte
Dincolo de calculele pe care le fac sau nu politicienii, nu poți să nu remarci felul în care omul simplu din Basarabia se manifestă atunci când vine vorba de unire. Faptul că iese în stradă, că vine de la zeci de kilometri distanță, plătindu-și din propriul buzunar transportul până la Chișinău, pentru a striga în Piața Marii Adunări Naționale că vrea unirea cu România. Pentru că, iată, pe 27 martie 2016, prinde contur al doilea Sfat al Țării, manifestare susținută de organizațiile unioniste Acțiunea 2012, Tinerii Moldovei, Blocul Unității Naționale. Comunitățile basarabene au desemnat fiecare câte un om pe care să-l trimită în acest Sfat, a declarat pentru “România liberă” Iulia Modiga, reprezentant al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. S-au adunat 1.700 de reprezentanți, care au venit ieri pentru a vota unirea Republicii Moldova cu România. Există, așa cum remarc la cei cu care stau de vorbă, frustrarea față de nepăsarea politicienilor. Cei de la București nu se feresc să recunoască că nu există niciun plan al unirii. Iar despre cei de la Chișinău nu poți spune cu certitudine dacă sunt pro Est sau pro Vest.
Placă
Istoria ascunsă
Certitudinea vremurilor actuale este legată numai de imaginea unor pereți scorojiți, ai clădirii din Chișinău în care, în 1918, Sfatul Țării a decis unirea Basarabiei cu România. Cu aproape un secol în urmă, în acel loc se afla Gimnaziul de băieți numărul 3, în timp ce azi este Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Lăudabilă inițiativa românilor din diaspora de a organiza acum cel de-al doilea Congres chiar în sala istoricului vot. Există, ce-i drept, o placă memorială care amintește de ceea ce s-a întâmplat aici în ziua de 27 martie, cu 98 de ani în urmă. Dar placa este montată undeva în lateralul intrării principale în clădire. Ca trecutul să nu fie, pesemne, la îndemâna tuturor. Probabil să nu deranjeze actualitatea…
1.700 de reprezentanți în al doilea Sfat al Țării au venit ieri la Chișinău pentru a vota unirea.
