Expert in spatiul ex-sovietic, Vladimir Socor este analist al fundatiei americane Jamestown si editor al publicatiei Eurasia Daily Monitor.
Nascut la Bucuresti, Socor a absolvit Columbia University si a lucrat ca analist pentru Radio Europa Libera la München, apoi la Washington ca expert al Fundatiei Jamestown si la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS).
Participant la lansarea la Bucuresti a programului de finantare "Black Sea Trust", Socor a acordat un interviu "Romaniei libere" despre miza noului proiect la Marea Neagra si despre relatia cu Rusia.
» Ce valoare adaugata aduce programul "Black Sea Trust" in preocuparile europene legate de tarile de la Marea Neagra?
— Va fi o concentrare de experti si grupari din societatea civila care se vor axa pe problematica Marii Negre. Pana acum nu a existat asa ceva. Formatul acesta de experti si societate civila exista de mai multi ani pentru Balcani, sponsorizat tot de German Marshall Fund. Dar regiunea Marii Negre a devenit proeminenta in atentia organizatiilor occidentale destul de tarziu, abia acum 2-3 ani, in timp ce Balcanii erau foarte proeminenti pe harta geopolitica a Occidentului inca din anii ’90, din cauza conflictelor care au fortat guvernele occidentale sa acorde atentie acestei regiuni. The German Marshall Fund of the United States este o organizatie deosebit de puternica si respectata. A fost infiintata printr-o donatie foarte generoasa, de 100 milioane de dolari, a guvernului german, in 1978, cu ocazia celei de-a 30-a aniversari a Planului Marshall, care a ajutat la refacerea postbelica a Germaniei. In semn de recunostinta, guvernul Germaniei de Vest a infiintat aceasta fundatie cu sediul la Washington. Fundatia se ocupa de consolidarea relatiilor transatlantice. Pana la caderea cortinei de fier, GMF se ocupa de relatia Europei Occidentale cu Statele Unite. Dupa caderea cortinei de fier, centrul de greutate s-a mutat in est. Acum a avansat cel mai mult spre est, dar eu sper ca va atinge si Marea Caspica, nu doar Marea Neagra.
» Sunteti probabil la curent cu tranzactia KazMunayGaz-Rompetrol. Sunteti de acord ca este "o alternativa la Rusia"?
— Semnificatia si valoarea acestei tranzactii depind de ruta pe care va fi livrat titeiul pentru rafinariile din Romania. Mie, personal, nu mi-e clar care va fi aceasta ruta. Deocamdata, titeiul din Kazahstan soseste la Marea Neagra prin portul rusesc Novorosiisk. Nu tot, dar cea mai mare parte, partea leului. Daca aceasta va fi calea de livrare a titeiului kazah spre Romania, atunci securitatea energetica a Romaniei nu a castigat nimic. Daca insa titeiul va ajunge in Romania prin Georgia, ocolind teritoriul rus si folosind terminale petroliere de export de pe coasta georgiana a Marii Negre, atunci intr-adevar securitatea energetica a Romaniei va avea de castigat.
» KazMunayGaz intentioneaza sa achizitioneze anul acesta pachetul majoritar al terminalului georgian de la Batumi.
— Intr-adevar, si au planuri sa extinda capacitatea la Batumi si sa construiasca terminale noi. Aceasta ar fi calea cea mai recomandabila.
» Cum evaluati politica Romaniei fata de Moldova?
— N-am vazut stirile cele mai recente, pentru ca am calatorit de la inceputul lunii. Dar, in general, tind sa spun ca domnul Adrian Cioroianu are o atitudine destul de inteleapta cu Republica Moldova. stie ca nu trebuie sa zgandareasca psihologia relatiilor bilaterale. E o psihologie foarte delicata. Din motive si istorice, si actuale, si personale, in multe privinte.
» La fel si in relatia cu Rusia, nu trebuie zgandarite sensibilitatile?
— Nu. Rusia reprezinta un pericol. Nu fac nici un secret din opinia aceasta, ca Rusia reprezinta un pericol nu doar pentru Romania, ci pentru Europa si toata lumea. Este un "rogue state" (stat paria – n.r.). si este o situatie istorica, nu doar de pe vremea presedintiei lui Putin, nici macar din era sovietica, e o situatie pe care romanii din principatele Moldova si Tara Romaneasca au cunoscut-o inca din secolul 18.
» Totusi, in Uniunea Europeana vedem o alta abordare a Rusiei, in special in cazul Germaniei.
— Da, Germania are o alta abordare, pe care in parte nu mi-o explic. In parte mi-o pot explica nu prin interese economice nationale, ci prin interese economice de grup, legate si de concurenta intre interese industriale. Este o explicatie partiala, dar nu am una completa. Nu pot sa-mi dau seama daca Germania are o viziune strategica in relatia cu Rusia sau daca doreste sa stabileasca un fel de condominiu germano-rus in Europa Centrala si de Est, dupa cum se tem multi in aceasta regiune. E greu, nu numai pentru mine, dar si pentru alti analisti, sa ne dam seama daca aceste ingrijorari sunt reale si au dovezi din actualitate, sau daca e vorba de reactivarea unor experiente istorice care conduc la anxietate, incertitudine si lipsa de siguranta in aceasta privinta. E o situatie in plina desfasurare. Pot accepta ca Rusia este un actor-cheie. Dar asta inseamna ca trebuie sa acoperim toate blestematiile pe care le face Rusia peste tot si sa le acoperim cu formula "parteneriatului strategic"? Formula aceasta poate deveni un alibi pentru comportarea Rusiei.
» Cum trebuie sa se pozitioneze Romania? Conform noului Tratat european, Uniunea primeste mai multe atributii in privinta politicii externe. Or, la nivelul UE, politica externa este formata in principal de Germania si Franta.
— Nu e chiar asa. E un proces foarte complicat de formare a politicii externe UE. Exista si politica comuna in curs de formare, aflata chiar intr-o etapa timpurie, si exista si politica marilor cancelarii, care sunt foarte geloase pe suveranitatea lor si nu accepta sa cedeze aceasta suveranitate in politica externa. si exista si politica micilor state, care adesea se grupeaza in coalitii momentane, nu permanente, in functie de problema. In Uniunea Europeana se formeaza un nucleu, care poate sa devina la un moment dat o masa critica, intre tari cu o viziune lucida asupra Rusiei si cu interese comune in privinta Rusiei – pe frontul rezolvarii conflictelor, pe frontul energiei. E vorba de baltici, Polonia, Cehia – o vreme, si Ungaria a facut parte din acest grup. La acest nucleu s-a adaugat recent Suedia, care are acum o politica deosebit de realista si activa fata de problemele care ne intereseaza, indeosebi fata de Rusia. Ministrul de Externe, Karl Blidt, este foarte vigilent si activ in aceasta privinta si are toate sansele sa devina urmasul lui Solana, al carui termen expira anul viitor. Deseori Marea Britanie se raliaza acestor state si este o realitate ca SUA, desi nu e membra a UE, in multe privinte influenteaza politica europeana din afara. Fie prin intermediul NATO, fie prin intermediul aliantelor bilaterale cu Cehia, Polonia si Romania.
» Exista si planul extinderii atributiilor NATO si in domeniul energetic. Credeti ca vor fi progrese pe aceasta tema la summitul de la Bucuresti?
— Da, se discuta intr-adevar mult pe aceasta tema. La summitul NATO din Riga, de anul trecut, s-a discutat activ ideea de a acorda Aliantei NATO un rol in politica energetica, dar nu s-a ajuns la nici o concluzie. Asta desi s-au facut propuneri foarte inteligente, mai ales de catre senatorul american Richard Lugar. Se poate spune ca a fost un highlight al summitului de la Riga. Cu siguranta ca politica energetica va fi o dimensiune a summitului de la Bucuresti, acest lucru e deja in pregatire. Dar nu stiu cu ce rezultate.
Organizatii la Marea Neagra
Fondul Marii Negre (Black Sea Trust) este ultima initiativa dintr-o serie intreaga de organizatii si proiecte de cooperare regionala intre tarile de la Marea Neagra si Marea Caspica. Initiativa a organizatiei americane German Marshall Fund, sprijinita de guvernele SUA, Romaniei si Letoniei, Black Sea Trust se va desfasura pe o durata de zece ani, cu resurse de peste 30 de milioane de dolari, si va acorda finantari organizatiilor nonguvernamentale, institutiilor guvernamentale si politice din regiunea Marii Negre. Obiectivele Black Sea Trust sunt refacerea increderii in institutiile publice, participarea cetatenilor in procesele democratice, intarirea institutiilor de stat si promovarea parteneriatelor regionale si transfrontaliere in sectoarele publice, private si nonprofit. Tarile in care opereaza fondul sunt Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Romania, Turcia, Ucraina si Rusia. Dintre organizatiile regionale de la Marea Neagra, cea mai veche este Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (BSEC), fondata pe 25 iunie 1992, cu sediul la Istanbul. BSEC este singura organizatie care reuneste toate tarile de la Marea Neagra, inclusiv Rusia si Turcia, precum si Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Bulgaria, Romania, Grecia, Serbia, Moldova si Ucraina. Romania a avut si ea o initiativa similara in 2006, numita Forumul Marii Negre. Turcia si Bulgaria au doar statut de observator, iar Rusia nu a dorit sa participe. Ucraina a avut si ea o initiativa similara in 2005, "Comunitatea Alegerii Democratice", fondata pe 2 decembrie la Kiev. Este compusa in principal din state de la Marea Baltica, Neagra si Caspica ("cele trei mari"), cu scopul de a promova democratia, drepturile omului si statul de drept in regiune. Din organizatie fac parte Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Romania, Slovenia si Ucraina. Statut de observator au Azerbaidjanul, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, SUA, UE si OSCE. Tot in spatiul ex-sovietic functioneaza si organizatia GUAM, formata din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova. Uzbekistanul, care aderase in 1999 la aceasta organizatie, s-a retras in 2005. Anul acesta, presedintii Lituaniei, Poloniei si Romaniei s-au alaturat liderilor statelor GUAM la summitul din Baku.
