Vinovaţii pentru seismul de la CSM

Decizia de neconstituţionalitate a validării alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii bulversează Justiţia. Dacă se organizează noi alegeri, timp de cel puţin şase luni nu se mai pot face pensionări, detaşări sau transferuri la instanţe, nu se mai pot înfiinţa noi instanţe, nu se pot face inspecţii judiciare, nu se pot da avize de cercetare penală, sechestru şi arestare preventivă pentru judecători şi procurorii suspectaţi de corupţie.

Pentru blocarea activităţii Justiţiei şi pentru imaginea proastă creată pe tot parcursul controversatelor alegeri pentru CSM – alegeri monitorizate de cancelariile occidentale, care au dus la amânarea intrării României în spaţiul Schengen -, sunt vinovate două instituţii: vechiul CSM şi Senatul României, susţin la unison membrii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR). Vechiul CSM este vinovat, pentru că a organizat alegeri fără a respecta legea pentru ca un nucleu dur să-şi conserve puterea, iar Senatul pentru că a validat alegerile.

Natalia Roman, preşedinte UNJR, consideră că greşelile vechiului CSM au pornit din momentul în care această instituţie nu a tranşat, de la începutul anului trecut, cine poate candida. Atunci, CSM a trimis în teritoriu o adresă care făcea referiri la înnoirea şi reînnoirea mandatelor de membru CSM, ceea ce a generat protestul magistraţilor din UNJR, deoarece legislaţia interzicea expres acest lucru. CSM şi-a retras adresa, motivând că nu era o hotărâre a plenului, ci a direcţiei CSM. Potrivit Nataliei Roman, vinovaţii principali sunt membrii vechiului CSM, respectiv Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea, Cristian Deliorga, care şi-au anunţat târziu candidaturile pentru un nou mandat, special pentru a nu mai exista timp pentru contestaţii în Justiţie. „Noi am contestat la CSM aceste candidaturi, dar CSM ni le-a respins ca inadmisibile, fără a judeca fondul. Vinovat este şi Senatul României, care a refuzat să valideze fiecare candidat în parte pentru a se vedea dacă acea candidatură a respectat legalitatea. Senatul a preferat să valideze lista în bloc”, spune Natalia Roman. Potrivit acesteia, consecinţele invalidării alegerilor CSM de către Curtea Constituţională sunt bulversarea Justiţiei, întârzierea reformelor şi amânarea acceptării României în spaţiul Schengen. „Toţi au declarat că România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare, argumentul neacceptării fiind neîndeplinirea criteriilor politice care asigurau reformarea Justiţiei. De altfel, ambasadorii statelor occidentale au atenţionat, de la mijlocul anului trecut că România va fi sancţionată dacă alegerile pentru CSM nu vor respecta legalitatea si transparenţa. Decizia Curţii Constituţionale confirmă că pe parcursul alegerilor şi validării membrilor CSM nu s-a respectat legea fundamentală, Constituţia”, spune Natalia Roman.

Foştii membri CSM nu se consideră vinovaţi de bulversarea Justiţiei

Regulile nelegale pentru desfăşurarea alegerilor pentru CSM au fost stabilite de vechii membri, în special de nucleul dur format din Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea, Graţiana Isac, la care s-au alăturat Bogdan Licu, Anton Pandrea, Alexandrina Rădulescu, conduşi de preşedintele Florica Bejinariu. La Senat, cu excepţia PDL, s-a consfinţit nelegalitatea. Aşa consideră magistraţii de la UNJR. În schimb, foştii membrii CSM ale căror hotărâri au dus la această situaţie de blocaj nu se consideră vinovaţi.

Spre exemplu, Florica Bejinariu, fost preşedinte CSM, nu se simte vinovată de consecinţele rezultate din decizia Curţii Constitu-ţionale. Ea susţine că vechiului CSM nu i se poate reproşa nerespectarea legii. „Este adevărat că noi am organizat alegerile, dar le-am organizat corect”, spune, sigură pe sine, doamna Bejinariu. Fostul preşedinte consideră că CSM nu a greşit nici când a hotărât că nu se scot la alegeri trei locuri, prelungind mandatele membrilor Bogdan Licu, Graţiana Isac şi Ana Lăbuş, deşi legea interzice. De asemenea, doamna Bejinariu consideră că vechiul CSM a procedat corect când a respins contestaţia UNJR cu privire la candidaturile pentru al doilea mandat consecutiv a patru dintre membrii săi pe motiv că – spune doamna Bejinariu – „CSM nu are competenţa de a judeca contestaţii, de a invalida candidaturi, acest atribut revenind exclusiv colegiul electoral local”. Însă, Legea CSM o contrazice pe doamna Bejinariu deoarece prevede clar „Contestaţiile la toate candidaturile se soluţionează de către plenul CSM în termen de 5 zile”. Acest text nu a funcţionat pentru contestaţia UNJR, dar a fost aplicat în cazul candidaturii unui procuror, când plenul CSM i-a judecat candidatura, eliminându-l din cursa electorală (fără a motiva în drept eliminarea), deşi acesta fusese confirmat de colegiul electoral local. Doamnei Bejinariu nu i se pare că vechiul CSM a avut măsuri diferite pentru speţe similare. Reamintim că Florica Bejinariu a semnat un angajament cu fosta Securitate, iar decizia finală a fost că nu a făcut poliţie politică.

Nici doamna Lidia Bărbulescu, fost şi actual membru CSM, nu are mustrări de conştiinţă pentru imaginea proastă a Justiţiei creată în timpul şi în urma alegerilor pentru CSM. „Am candidat pentru un nou mandat pentru că e prevăzut în Constituţie” spune doamna Bărbulescu. Când am întrebat-o ce înseamnă decizia de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale şi dacă ea trebuie respectată şi aplicată, Lidia Bărbulescu ne-a închis telefonul.

Bogdan Licu, fost şi actual membru CSM, are o opinie diferită. El consideră corectă decizia Curţii Constituţionale, crede că este corectă organizarea de noi alegeri inclusiv pentru locul său şi a anunţat că nu va candida pentru un nou mandat, chiar dacă are dreptul, pentru că el nu a avut un mandat întreg de şase ani în CSM, ci a fost înlocuitorul unui alt magistrat care s-a pensionat. Dan Chiujdea, fost şi actual membru CSM,nu se simte vinovatdeoarece el nu crede că a greşit când a candidat şi a câştigat un nou mandat în CSM, considerând că interdicţia pentru mandatele succesive trebuie să intre în vigoare abia în 2016. El consideră însă că trebuie respectată şi aplicată decizia Curţii Constituţionale. Dan Lupaşcu, contestat de organizaţiile profesionale deoarece se afla practic la al treilea mandat consecutiv în CSM, iar noua lege nu permite nici măcar două mandate succesive, a refuzat să poarte un dialog cu noi pe motiv că în ziua precedentă am scris despre domnia sa că a luat apărarea magistraţilor suspectaţi de corupţie. Reamintim că Dan Lupaşcu, alături de colegii săi din vechiul CSM, a refuzat să instituie regula suspendării sau autosuspendării judecătorilor împotriva cărora s-a început urmărirea penală.

Din cauza acestui refuz al domnului Lupaşcu şi al colegilor săi din vechiul CSM, judecătorii cercetaţi penal şi suspectaţi de acte grave de corupţie au intrat în săli de judecată şi au judecat diverse cauze. Această atitudine a vechiului CSM a declanşat, în cursul anului trecut, un protest fără precedent a peste 400 de magistraţi care solicitau, între altele, ca judecătorii cercetaţi penal să nu mai intre în sălile de judecată.

ERORI

Procurorul Ştefan Crişu şi-a depus candidatura pentru Csm, care i-a fost validată de Colegiul electoral local. A câştigat alegerile parţiale la Parchetul Tribunalului şi urma să intre în cursă pentru alegerile finale, dar plenul CSM l-a respins pe motiv că locul pentru care candida era ocupat de un membru CSM ce urma să-şi continue mandatul şi în viitorul CSM . Crişu spune că „Vechiul CSM este vinovat în bloc„.

Dana Gârbovan, perdantă la alegerile CSM, a înaintat două contestaţii în justiţie. În prima a contestat candidatura lui Dan Lupaşcu pentru un nou mandat de şase ani , Lupaşcu fiind la al treilea mandat. Gârbovan a câştigat în primă instanţă, urmează ca instanţa superioară să programeze judecarea recursului. În a doua contestaţie înaintată instanţei de judecată, Gârbovan a reclamat încălcarea legii în timpul validării tuturor candidaturilor.

Potrivit Danei Gârbovan, CSM a comis mai multe erori. „A greşit deoarece nu a clarificat din timp procedurile privind contestaţiile de admitere a candidaturilor; nu a stabilit competenţe distincte pentru comitetul electoral local, pentru cel permanent şi pentru plenul CSM în această privinţă. Nici unul dintre comitete nu a tranşat cine are dreptul să candideze şi cum se rezolvă contestaţiile în timp util, până a se intra efectiv în alegeri.”

Evoluţia scandalului la CSM

1 noiembrie 2010
Au avut loc alegerile pentru o nouă componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii. Magistraţii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea au candidat pentru un nou mandat şi au fost aleşi deşi legea interzicea acest lucru. De asemenea, altor trei magistraţi li s-au prelungit mandatele pe motiv că acestea nu au fost complete. Şi în această situaţie legea a fost încălcată.

15 decembrie
Senatul a validat reprezentanţii societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba despre Corina Dumitrescu şi Victor Alistar.

22 decembrie
Senatul a validat lista magistraţilor aleşi de CSM, cu 64 de voturi pentru şi 60 împotrivă.

23 decembrie
PDL a contestat la Curtea Constituţională validarea de către Senat a listei cu cei 11 magistraţi aleşi în CSM, pe motiv că trei dintre ei sunt la al doilea mandat consecutiv iar legea interzice acest lucru. De asemenea, PDL a contestat faptul că nu s-au făcut alegeri pentru cele 14 locuri eligibile.

A doua contestaţie PDL se referă la validarea reprezentantului societăţii civile Victor Alistar, deoarece acesta s-ar fi aflat în incompatibilitate.

25 ianuarie
Curtea Constituţională a admis contestaţiile PDL, afirmând că hotărârea Se-natului de validare a alegerilor membrilor CSM nu este constituţională.

Ce greşeli a făcut vechiul CSM

1. Emiterea unei hotărâri prin care CSM nu a organizat alegeri pentru toate cele 14 locuri eligibile din CSM, ci doar pentru 11, considerând că Bogdan Licu, Graţiana Isac şi Ana Lăbuş nu au epuizat un mandat întreg de 6 ani. Cei trei au intrat în CSM ca înlocuitori ai altor trei. Mandatul lor se epuiza la terminarea mandatului întregului CSM deoarece consiliul este organ de conducere colectivă, ca şi Senatul şi Camera Deputaţilor.

2.Nu a admis contestaţiile care vizau candidaturile a patru membri CSM (Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea şi Cristian Deliorga) pentru un nou mandat. Dacă ar fi analizat fondul contestaţiilor, ar fi trebuit să constate că legea CSM interzice mandate succesive.

3. Fără să se invoce vreun temei de drept, CSM a invalidat, din oficiu, candidatura procurorului Ştefan Crişu, la propunerea comitetului electoral permanent.

4. Deşi Ştefan Crişu a formulat recurs la Curtea Supremă împotriva Hotărârii 907, recurs care suspenda de drept organizarea alegerilor, plenul CSM a decis continuarea acestora considerând că recursul este nefondat, înainte ca instanţa să se pronunţe. Ulterior, instanţa şi-a însuşit decizia CSM. În acest moment, Crişu a atacat în instanţă decizia, proces care este pe rol la contencios la Curtea de Apel Bucureşti.

5.Nu a vrut să soluţioneze pe fond contestaţia UNJR prin care se cerea respingerea candidaţilor pentru al doilea mandat consecutiv, motivând că nu are competenţă (deşi în cazul lui Crişu s-a sezizat din oficiu şi a avut competenţa să respingă candidatura).

________________________________________________________________________________

Florin Iordache -Vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor : „Suntem într-o perioadă dificilă”

„Practic, suntem într-o perioadă dificilă, mai ales că în acest moment criticile cele mai importante vizează justiţia şi, neavând cine să gestioneze justiţia, practic aceste critici se intensifică. (…) În acest moment există haos, sentimentul că justiţia nu este controlată de nimeni. Ministrul Justiţiei în nici un caz nu poate să fie un bun garant al independenţei justiţiei pentru că este un om politic, face parte dintr-un guvern politic”.

________________________________________________________________________________

Victor Alistar – Candidat CSM nevalidat : „Un act de epurare politică”

„Curtea Constituţională s-a comportat ca o instanţă de drept comun, judecând o chestiune care ţine, cel mult, de legalitate, nu de constituţionalitate. Contestaţia împotriva mea s-a bazat pe un act al unei instituţii (n.r. – Agenţia Naţională de Integritate), care este sau nu definitiv, deci o chestiune de legalitate, nicidecum una de constituţionalitate”.

________________________________________________________________________________

Iulian Urban, senator PDL

„Vinovaţii sunt în primul rând cei care şi-au depus candidaturile, deşi ştiau că nu se respectă legea. Vinovaţi sunt cei de la CSM care au validat aceste candidaturi, iar patru dintre membrii CSM – Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea şii Creistian Deliorga- sunt mai vinovaţi pentru că şi-au validat propriile candidaturi. De asemenea, vinovaţi sunt magistraţii care i-au votat pe candidaţii abuzivi şi cei mai vinovaţi sunt senatorii care au validat alegerile CSM, inclusiv cei din coaliţie care au votat alaturi de PSD şi PNL”

________________________________________________________________________________

Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România

„Nu se poate vorbi de vinovăţii în acest moment. Să aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale”