Viitura de pe Dunăre a ajuns în zona Galaţi-Brăila, ieri fiind depăşită cu câţiva centimetri cota de inundaţie în zona Portului Galaţi. În amonte, au fost inundate sute de hectare de teren agricol, păduri şi păşuni, din judeţul Constanţa, printre cele mai afectate localităţi fiind Hârşova, Dunăreni, Ostrov şi Topalu.
Ieri, apele înregistrau cea mai mare creştere în zona Hârşova, unde creşterea de nivel în 24 de ore era de 14 cm şi la Cernavodă, unde Dunărea creştea cu 9 cm în 24 de ore. La Brăila, „vârful” de viitură este aşteptat astăzi şi mâine, urmând ca apele să înceapă să scadă de joi. Au fost semnalate unele probleme la digurile din Insula Mare a Brăilei, unde sunt infiltraţii şi grifoane, dar şi pe terasa Brăilei, de la Galaţi spre Chiscani. În zona Galaţiului, „vârful” viiturii va fi înregistrat mâine, când, potrivit specialiştilor de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), va fi depăşită cota de inundaţie cu 10 cm. Ieri, nivelul Dunării era de 598 cm, cu doi centimetri sub cota de inundaţie. Creşterea nivelului Dunării cu 10 cm peste cota de inundaţie, la 610 cm, nu va pune în pericol cartierele de locuinţe din valea oraşului, dar dacă va fi înregistrată o creştere mai mare, către 650 cm, există riscul inundării calelor de montaj de la şantierul naval şi a unor zone riverane de pe platforma industrială est, portul Docuri, Electrica, etc. Debitul Dunării era ieri de aproximativ 13.800 mc/s, mâine urmând să atingă valoarea de 14.080 mc/s. Începând de joi, debitul şi ni velul Dunării vor fi în scădere. Pentru vineri, 30 mai, hidrologii estimează un debit al Dunării de 13.730 mc/s şi o scădere a nivelului apelor la valoarea cotei de inundaţie, de 600 cm.
Cu sacii pregătiţi, pentru orice eventualitate
Primăria Galaţi s-a pregătit de confruntarea cu viitura încă de săptămâna trecută, când au fost asigurate toate cele necesare pentru primele intervenţii. Sunt pregătiţi să intervină 420 de angajaţi ai regiilor locale, respectiv Apă Canal SA, Apaterm SA, Transurb SA, Gospodărire Urbană SRL, Serviciul Ecosal şi Administraţia Pieţelor. La dispoziţia municipalităţii se află 21 de utilaje, de la motopompe, excavatoare şi vidanje la încărcătoare frontale Wolla, autobasculante şi tractoare. În ceea ce priveşte materialele necesare punerii în practică a planului de apărare, sunt pe stoc 22.500 saci rafie, 1.130 kilograme folie plastic şi 4.080 tone nisip. Pentru orice eventualitate, a fost făcută o precomandă pentru alte 6.150 tone de nisip, această cantitate urmând să fie achiziţionată dacă situaţia operativă o va impune.
Precedentele inundaţii, în 2006 şi 2010
În 2006, când debitul Dunării a ajuns până la 14.220 mc/s, iar apele fluviului au atins cota de 657 cm, depăşind cu un centimetru cotele istorice din 1897 şi 1921, a fost inundat şantierul Naval Damen în procent de 80%. În iulie 2010, când nivelul Dunării a urcat în apropierea cotei de 690 cm, a fost inundată Cala de Montaj – Dunăre, dar a fost posibilă protejarea cu un dig din saci cu nisip a restului de secţii şi ateliere ale şantierului naval.
Prima inundaţie istorică, în iunie 1897
La Galaţi există deja o istorie a inundaţiilor, care a început cu inundaţiile din iunie 1897, a continuat cu cele din 1970, iar în ultimii ani a fost marcată prin şapte momente extrem de dificile. Pe 7 iulie 2010, a fost înregistrată o nouă cotă istorică a apelor Dunării, de 690 cm, mai mare decât vechea cotă istorică de 658 cm, înregistrată la inundaţiile din 1897. La începutul lui iunie 1897, apele au pus stăpânire pe cartierele din Valea Oraşului, zona Portului şi a Gării CFR, cartierul Bădălan. Nu au fost înregistrate victime, pentru că majoritatea locuitorilor din Valea Oraşului aveau bărci şi le-au adus pe străzi.
Documentar al fraţilor Lumière: „Inundaţiile de la Galaţi” (1897). Un fapt inedit în legătură cu inundaţiile de acum 117 ani este acela că inundaţiile de la Galaţi din iunie 1897 au fost filmate şi filmul realizat atunci este al doilea film realizat în România. Filmul documentar înscris în categoria „actualitate”, despre inundaţiile care au lovit zona Galaţiului a fost realizat în 4 părţi. Filmarea a fost realizată pe data de 20 iunie 1897, de opticianul şi fotograful francez Paul Menu (1876-1973), care lucra pentru firma „Lumiere”, a fraţilor Louis şi Auguste Lumière, cei care sunt precursorii cinematografiei, inventatorii primului aparat de filmat şi a primului aparat de proiecţie cinematografică. Producătorul local al filmului era ziarul de limba franceză „L’Independance Roumaine”, cotidian care apărea la Bucureşti, din 1876, în două ediţii zilnice, „ziarul de dimineaţă” şi „ziarul de seară”. Tot în ziua de 20 iunie 1897, Paul Menu a realizat, tot la Galaţi, filmările pentru un alt documentar, intitulat „Exerciţiile marinarilor flotilei de pe Dunăre”. Lucrările de prelucrare a peliculei au fost executate la laboratorul „Lumière” din Lyon. Filmul „Inundaţii la Galaţi” a fost prezentat în premieră naţională pe data 18 iulie 1897 la Slănic Moldova, iar pe 24 iulie 1897, la sediul ziarului „L’Independance Roumaine”. În luna mai 1897, Paul Menu realizase trei filmări de la sărbătorirea Zilei Naţionale, de 10 Mai, acelea fiind considerate „primele filmări realizate în România”. Filmul „Inundaţii la Galaţi” este cel de al doilea film documentar realizat în România. (T.C.)
