Când „Alianลฃa DA” a câลtigat alegerile din 2004, PNL-ul ลi PDL-ul de atunci au primit din partea electoratului un cec în alb pe baza unor promisiuni care, dacฤ ar fi fost duse pânฤ la capฤt, ne-ar fi ajutat în 2012 cฤ trฤim într-o Românie cu ceva mai puลฃine cusururi decât ne obiลnuise ลฃara asta de la Revoluลฃie încoace.
Aburii puterii se dovedesc însฤ mult mai nocivi decât aburii alcoolului, iar la începutul acestui an PDL a decontat cu vârf ลi îndesat factura tฤiatฤ de românii care s-au simลฃit pฤcฤliลฃi. De cealaltฤ parte, ลi PNL se gฤseลte, la aproape un deceniu de la momentul euforiei din 2004, într-o situaลฃie greu de imaginat.
Excitate de aromele puterii, ambele partide au rupt imediat legฤtura cu electoratul ลi cu aลteptฤrile de bun simลฃ ale unui public sฤtul de lentoarea cu care progreseazฤ România.
Deลi a promis, PDL nu a renunลฃat la politizarea din administraลฃie, a perpetuat moda cuplฤrii clientelei de partid la resursele statului ลi nu a purces la acele reforme interne, menite sฤ-i arunce peste bord pe corupลฃii din partid.
Din contrฤ, pentru cฤ vede corupลฃia doar în alb ลi negru, Monica Macovei s-a „bucurat” adesea de o atenลฃie sporitฤ din partea unor colegi. Acei colegi care nu obosesc sฤ caute soluลฃiile optime pentru a o marginaliza ลi a o ลฃine la distanลฃฤ de jocurile balcanice de culise care i-au fฤcut „mari”.
La PNL e chiar mai simplu. Când au avut ลansa sฤ dea un prim-ministru, pe Cฤlin Popescu-Tฤriceanu, liberalii s-au ลฃinut departe de ideea unei reforme abrupte ลi necesare a cheltuielilor statului, de pildฤ.
Asta, deลi creลterea economicฤ din acei ani ar fi fฤcut totul mult mai suportabil – ลi atunci, ลi dupฤ 2009 -, când România, pentru a evita capcana de tip Grecia, a fost obligatฤ sฤ treacฤ în condiลฃii mult mai vitrege la limitarea traiului din bani pe care nu îi are.
Iar mai recent, de când somnul raลฃiunii l-a instalat pe Crin Antonescu în iatacul puterii de partid, PNL a virat-o subit la stânga. Rezultanta unor obsesii maladive (Jos Bฤsescu! – dimineaลฃa, la prânz ลi seara) ลi a prostiei (pฤrฤsirea unei poziลฃii strategice de pe culoarul dreptei) alianลฃa cu PSD ลi cu PC a condus totodatฤ la transformarea PNL în avocatul securitลilor ลi al unor comuniลti notorii.
Cumva, minลฃile „strฤlucite” de la vârful partidului au fฤcut din PNL un preล de lux pentru oameni de teapa lui „Felix” ลi Ion Iliescu. Iar preลul, preล rฤmâne, oricâte Swarovski-uri o fi având încrustate.
Ce coincidenลฃฤ sinistrฤ, de altfel: în anii ’50-’70, Partidul ลi Securitatea aveau normฤ la a impinge fiii ลi fiicele deลฃinuลฃilor politici sฤ comitฤ paricidul ideologic ลi sufletesc ลi sฤ treacฤ în barca roลie, chiar dacฤ pฤrintele doar ce crฤpase dupฤ gratii în urma anilor grei de temniลฃฤ politicฤ.
Acum, e drept, PDL a pฤrฤsit puterea, în timp ce PNL a revenit în fruntea unor ministere ลi îลi face calcule sฤ acceadฤ cumva la Cotroceni, deลi, pe termen mediu ลi lung, parteneri ca PSD ลi PC numai tovarฤลi de nฤdejde nu pot fi consideraลฃi.
Pe termen scurt, însฤ, liberalii, conservatorii ลi social-democraลฃii se înลฃeleg perfect în manipularea fragilei democraลฃii româneลti.
Dacฤ vor persista sฤ joace dupฤ nota de portativ impusฤ pe filiera „Felix”-Hrebenciuc-Ponta, oamenii lui Crin Antonescu sunt în pericol sฤ îลi fragilizeze poziลฃia în faลฃa electoratului încฤ ลi mai mult decât au fฤcut-o pânฤ acum.
În cele din urmฤ, factura ar putea fi chiar mai scumpฤ decât cea tocmai plฤtitฤ de PDL. Nu trebuie sฤ fii un geniu pentru a înลฃelege cฤ, începând din luna mai, odatฤ cu instalarea Guvernului Ponta, în România se duce o luptฤ oarbฤ în cel mai pur „spirit Nฤstase” împotriva unor zone-cheie pentru stabilitatea ลฃฤrii.
În cazul TVR, Victor Ponta nu doar cฤ nu s-a mai obosit sฤ rosteascฤ o silabฤ despre depolitizarea acestei instituลฃii-mamut pe care o mulg toate partidele aflate la putere, dar Uniunea Social-Liberalฤ pe care o co-prezideazฤ a fฤcut zilele acestea un lucru la care doar Partidul Comunist Român s-a mai pretat în istoria televiziunii publice: a evacuat reprezentanลฃii opoziลฃiei de pe locurile conferite prin lege ลi a preluat controlul absolut.
Totul, asezonat cu obiลnuitul tir de epurฤri a jurnaliลtilor. De altfel, pentru a nu lฤsa loc de interpretฤri, ลeful interimar al TVR, Radu Cฤlin Cristea, altfel un cântฤreลฃ comic de ode la adresa USL ลi a actualului premier, rezumฤ cinic paradigma în care ne-am trezit: „Mฤ refer la faptul cฤ acest departament funcลฃioneazฤ, practic, într-un soi de autonomie editorialฤ stranie, pot sฤ scrie tot ce considerฤ de cuviinลฃฤ”.
Propriu-zis, Cristea fฤcea trimitere la situaลฃia TVRinfo.ro, dar zicerea sa se pliazฤ perfect pe macrocosmosul numit TVR.
Pe de altฤ parte, cadrul legislativ a devenit ca plastilina în mâinile tinerei generaลฃii de lupi din PSD ลi PNL.
Conflictul constituลฃional, din nou unul fฤrฤ precedent, în care a fost aruncatฤ România dupฤ ce Victor Ponta a transmis cฤ nu renunลฃฤ la „vacanลฃa” de la Bruxelles va lฤsa inevitabil urme, pentru cฤ nici pe plan extern, nici pe plan intern, nu poate fi ignoratฤ lejeritatea cu care Parlamentul a început sฤ fie folosit ca un ciocan împotriva Administraลฃiei Prezidenลฃiale ลi a Curลฃii Constituลฃionale.
Nu poate fi trecutฤ cu vederea nici lipsa de simลฃ politic ลi de rฤspundere cu care s-a poziลฃionat în ultimele sฤptฤmâni prim-ministrul Victor Ponta faลฃฤ de Constituลฃia ลฃฤrii ลi de reprezentarea la nivel înalt a României în lume.
Miercuri 27 iunie 2012, premierul în exerciลฃiu a primit de la Curtea Constituลฃionalฤ o lecลฃie pe mฤsura naivitฤลฃii sale politice ลi a aroganลฃei nฤstฤsiene carei-i curge prin vene. Dar va fi suficient ลi ca sฤ înลฃeleagฤ pe ce lume trฤieลte ลi ce rฤspunderi de anvergurฤ sunt asociate funcลฃiei în care a fost numit? Dacฤ ne luฤm dupฤ prima reacลฃie a lui Ponta vizavi de decizia CCR pe subiectul Bruxelles, cu siguranลฃฤ nu.
Dar, în ciuda faptului cฤ legea ลi bunul simลฃ opereazฤ cu imperative, nu m-ar surpinde ca acelaลi Parlament al României ลi acelaลi domn Ponta sฤ decidฤ mâine-poimâine cฤ Înalta Curte de Casaลฃie ลi Justiลฃie nu se mai poate pronunลฃa pe marile dosare de corupลฃie sau cฤ noua generaลฃie de Adrieni Nฤstase nu va mai putea sฤ fie „umilitฤ” de justiลฃie, chiar dacฤ sunt dovezi beton cฤ au furat.
Este absurd? Da. Sฤ fie ลi imposibil? …Vฤzând ลi fฤcând.
ลi cum s-o împฤca oare „transparenลฃa” de zile mari în care a fost bฤgatฤ Hidroelectrica în inslovenลฃฤ cu rigorile dumnezeieลti dupฤ care ne ameลฃeลte premierul la televizor cฤ a învฤลฃat el sฤ trฤiascฤ de când a fฤcut ลcoala de Drept ลi a ajuns procuror?
De la bancheri, la avocaลฃi, profesori universitari ลi analiลti independenลฃi, mulลฃi s-au declarat uluiลฃi în faลฃa acestei manevre.
Guvernul Ponta refuzฤ, în continuare, sฤ explice în detaliu resorturile insolvenลฃei Hidroelectrica, secretomania în care a fost fฤcut totul ลi cum s-a pregฤtit pentru a gestiona reacลฃia în lanลฃ pe care procedura o implicฤ.
Deลi în ลฃarฤ refuzฤ dezbaterea pe fond, dacฤ pânฤ la urmฤ va pleca la reuniunea Consiliului European premierul „cârlan” va fi probabil nevoit sฤ dea multiple explicaลฃii: Ce e cu Hidroelectrica? ลi cum va proceda în caz cฤ experลฃii care-i studiazฤ modesta operฤ juridicฤ vor conchide, în mod oficial, cฤ a plagiat cu nesimลฃire?
Spฤlaลฃi pe creier de mentorii care i-au format în ลcoala politicฤ a PSD, mulลฃi dintre tinerii politicieni ai noii puteri încearcฤ, iar pe alocuri reuลesc, sฤ îลi transpunฤ ลฃara în realitatea anilor ’90.
Greลesc însฤ enorm, întrucât oricât de turmentat considerฤ ei cฤ ar fi poporul, românii sigur nu vor sฤ se întoarcฤ în acele vremuri.
E drept, existฤ în continuare ลi nostalgici, dar pânฤ ลi aceลtia au alte pretenลฃii: dacฤ tot ar putea reveni în timp, vor vrea sฤ se teleporteze înainte de 1990 ลi nu dupฤ.
Ruperea de interesul naลฃional ajunge întotdeauna sฤ coste. Bunฤoarฤ, sฤ ne uitฤm la ceea ce se petrece în justiลฃie.
În ciuda a ceea ce ลi-au imaginat ei ลi spre necazul rechinilor acuzaลฃi de corupลฃie, care aveau aลteptฤri uriaลe de la schimbarea de Guvern, Victor Ponta ลi Titus Corlฤลฃean s-au trezit copleลiลฃi de seria de declaraลฃii de independenลฃฤ care vin dinspre zona justiลฃiei.
Declaraลฃii vizibile în condamnฤrile fฤrฤ precedent care încep sฤ aparฤ, în poziลฃiile luate de CSM împotriva celor care politizeazฤ deciziile instanลฃelor, în reacลฃiile procurorului general pe acelaลi subiect ลi în anchetele aflate în lucru la DNA.
Deลi au diverse instrumente, iar acolo unde vฤd cฤ le lipsesc, pur ลi simplu confiscฤ, partidele aflate la putere s-ar putea afunda cât de curând într-un vis urât.
Societatea ลi unele instituลฃii „rebele” încep sฤ reacลฃioneze eficient – s-a vฤzut în cazul Nฤstase sau în scandalurile Alistar, Dumitrescu, Mang ลi Diaconu. Sau ceva de azi – cazul ministrului Liviu Pop care a ajuns cercetat de ANI. Ne vom lฤmuri cât de curând ลi cum se va pune punctul pe „I” în saga cu „Dottore” Ponta.
P.S.: Deลi urmeazฤ o întâlnire esenลฃialฤ la Bruxelles, iar poziลฃionฤrile din ajun ale Germaniei ลi Franลฃei întฤresc suplimentar importanลฃa discuลฃiilor care vor avea loc acolo, în România nu am avut parte de o dezbatere realฤ asupra poziลฃiei pe care o vom avea ลi asupra implicaลฃiilor ulterioare. Dar asta e realitatea politicฤ autohtonฤ. ลi, ca sฤ închei în acord cu aceastฤ realitate, mฤ întreb, vฤzând acuzaลฃiile premierului la adresa Curลฃii Constituลฃionale, ce va face Victor Ponta în caz cฤ va fi acuzat oficial de plagiat de cฤtre comisia care îi studiazฤ acum teza? Se va considera victimฤ politicฤ sau „dottore” plagiator?