Muzeul Antipa ar putea fi deschis peste o lună. Clădirea de patrimoniu va găzdui cea mai modernă instituţie de gen din România, cu informaţii digitalizate, holograme şi noi secţiuni.
După mai multe amânări şi promisiuni, oficialii Muzeului Antipa sunt aproape siguri că până la sfârşitul lunii iulie unul dintre cele mai îndrăgite muzee ale Bucureştiului va fi redat publicului.
„Au venit plantele comandate, mai aşteptăm nişte materiale, dar lucrurile evoluează rapid şi sperăm ca într-o lună, o lună şi jumătate să deschidem muzeul„, a declarat ieri, pentru România liberă, Ioana Matache, director general adjunct.
Într-adevăr, în muzeu e forfotă mare. Muncitori, tehnicieni, noi exponate şi plante artificiale exotice sunt aşezate în diorame sau diverse vitrine. Totul pare nou, chiar dacă cele mai multe exponate sunt aceleaşi, însă reamenajarea, luminile şi noile tehnologii îi dau un aer deosebit. „Estimăm că am ajuns la final. În proporţie de 95% suntem gata. În iulie vom deschide muzeul”, ne asigură şi Vlad Velcu, PR al Artex Services. Firma este specializată în reamenajarea şi reorganizarea spaţiilor expoziţionale în ideea valorificării patrimoniului unui muzeu.
Ce vom găsi în muzeu
Acum la final, specialiştii lucrează la prelucrarea informaţiei care va putea fi accesată de pe infotach-uri. Aceasta este „furnizată de de specialiştii muzeului şi care este preluată de specialiştii Artex-ului pentru infotach-uri, plasme, mese interactive„, explică Ioana Matache. Se va pune accent pe exact ce lipsea vechiului meu, respectiv interactivitatea cerută de publicul de astăzi.
Apoi, din ultimii bani eliberaţi de Ministerul Culturii pentru lucrări au fost comandate o serie de piese pentru sectorul de anatomia omului, plante pentru dioramele de la parter, unde va fi prezentată diversitatea Terrei. „Este vorba de specii de plante diferite în funcţie de specificul de habitat pe care-l prezintă, din flora junglei Americii de Sud, de exemplu. Sunt plante artificiale specifice unei zone dar care foarte greu se găsesc: arbuşti, copaci din Africa, din Australia, din Noua Guinee… Acestea sunt realizate de firme specializate pe aşa ceva”, completează Matache. După ce vin, urmează fixarea plantelor la locul lor şi apoi fixarea animalelor şi a păsărilor.
Pe parcursul anilor vizitatorii au devenit mai pretenţioşi, au avut acces la alte muzee ale lumii, la informaţie, la internet, sunt alte oferte de petrecere a timpului liber. „În fond, ştiinţa e o marfă, trebuie să o vinzi într-un ambalaj atractiv şi pe înţelesul vizitatorilor. În cadrul expoziţiei avem şi informaţie clasică, adică în cadrul fiecărei diorame – totul va fi şi în limba engleză”, adaugă directorul instituţiei.
Dioramă de 17 metri
Marea Neagră va fi reprezentată de cea mai mare dioramă din muzeu, una de 17 metri, fixată la demisol. Pe lângă informaţia ce poate fi accesată din infotach-uri privind fiecare dioramă, scenografia are un rol important, felul în care sunt aşezate exponatele. Să vezi o balenă în mediul ei expusă în dioramă şi apoi într-o hologramă, pare extrem de atractiv.
În sala de fosile va fi prezentat un site paleontologic în care se văd, printr-o pardoseală supraînălţată şi transparentă, diverse schelete ale unor fosile, altele sunt înglobate în perete, sunt holograme pentru prezentarea dinozaurilor din perioada mezozoică, un dom de proiecţie… Totul va fi impresionant!
„Un muzeu de talia Antipa şi cu specialiştii pe care îi are trebuie să fie corect şi complet din toate punctele de vedere cu ceea ce se prezintă: ştiinţific şi muzeo-tehnic, nu poţi să faci rabat. Suntem un muzeu naţional care, din 1908 când a fost deschis în această clădire, a fost un muzeu de top de unde s-a inspirat marile muzee ale lumii. Primele diorame din lume, se cheamă biogeografice, care acum sunt conservate. Sunt patru: tundra, preeria nord-americană, savana şi Sahara. Au fost realizate de Antipa în 1907, în premieră în lume, şi de aici s-au inspirat marile muzee ale lumii, de la Paris, de la New York, de la Sankt Petersburg, de la Berlin. Ştiu că este foarte dorit, primim telefoane… de la copii supăraţi, de la şcoli… Dar e mare lucru că Ministerul Culturii a făcut acest efort în condiţiile actuale socio-economice. Şi-a ţinut promisiunea şi a dat banii, chiar dacă întârziaţi, i-a dat!”, mai spune Ioana Matache, asigurând din nou că muzeul va fi deschis vara aceasta.
Vedeta noastră
Dacă fiecare muzeu mare al lumii are un mastodont, cel de la noi se bucură de un unicat în lume: scheletul de Deinotherium Gigantissimum. Acesta a fost descoperit în Moldova de fostul director al muzeului Antipa, profesorul de geologie şi paleontolgie Grigore Ştefănescu, cel care a deţinut funcţai de director înaintea lui Gregoriu Antipa. Scheletul este exemplarul tip, deschizând calea ştiinţei spre cercetare a unei noi specii. După el a fost descrisă, practic, o nouă specie în lume. Este piesa cea mai valoroasă a muzeului care va rămâne la intrarea în muzeu.
Ştiaţi că
@ În 2009 Muzeul Antipa a fost închis pentru reamenajare. În ultima ediţie Noaptea Muzeului prinsă de instituţie au fost în jur de 25.000 de vizitatori
@ Într-un secol de funcţionare, muzeul a fost îmbogăţit cu noi exponate, cărora li s-a făcut loc pe unde se putea, dovedind în timp o lipsă de cursivitate.
@ Diversitatea României este prezentată la demisol, dioramatic, de la Marea Neagră la zona alpină. Dimensiunea dioramelor noi este de şase ori mai mare decât cele vechi.
@ Europa are 11 bioregiuni, România fiind singura ţară din Uniuea Europeană care are cele mai multe bioregiuni, în număr de cinci. Rusia, singura ţară care ne depăşeşte, are şapte. Celelate ţări europene au două sau trei bioregiuni.
@ Vor fi amenajate o cafetarie, un magazin, o instalaţie de acces pentru persoanele dizabilităţi.
