Primaria Galati patroneaza distrugerea sistematica a unor vestigii din epoca ocupatiei romane si din perioada trecerii populatiei daco-romane la crestinism. „Castrul Roman” si fortificatiile de pe promontoriul de la Barbosi sunt abandonate din 1990, fiind acum un fel de maidan acoperit de gunoaie, in spatele curtilor unor firme. „Necropola Romana”, in care au fost descoperite 93 de morminte din secolele I-III d.Hr., este excavata pentru ca cenusa stramosilor daco-romani si obiectele de cult sa fie puse ca umplutura la temelia blocurilor ANL. Iar peste mormantul unui cavaler sarmat romanizat, datand din secolul IV d.Hr., a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului.
Asezarea daco-romana de la Barbosi
Ansamblul arheologic de la marginea Galatiului cuprinde vestigii din perioada sec. VI i.Hr.-sec. IV d.Hr. si este format din patru obiective principale: „Castrul Roman” de la Barbosi, un „castellum” ce atesta existenta unei dave dacice inainte de anul 107 d.Hr., „Necropola Tumulara Romana”, „Platoul Romanilor” si un „Val de Pamant” de cateva zeci de kilometri, construit prin vestul si nordul Galatiului, spre Prut, de unde este completat, la est, de un alt val construit pe teritoriul care acum apartine Ucrainei. Vestigiile care au fost descoperite aici dateaza atat din perioada de dinainte de retragerea aureliana, cand a fost construit „Castrul Roman” pe promontoriul de la Barbosi, cat si din perioada imparatului Constantin cel Mare, din care dateaza cateva zeci de morminte. Vestigiile sunt mentionate in scrierile lui Miron Costin si Dimitrie Cantemir si, de-a lungul vremurilor, au facut obiectul cercetarilor istoricilor G. Saulescu si Vasile Parvan.
Vestigii din vremea romanizarii si crestinarii
„Necropola Romana” este situata la intrarea in Galati dinspre Tecuci, pe o panta ce urca spre Cartierul Dunarea. Este cea mai mare necropola romana descoperita in sudul Moldovei, intamplator, de topometristrul Dobre, care efectua masuratori pentru terasarea pantei. A fost chemat arheologul Mihalache Brudiu de la Muzeul de Istorie din Galati, care a inceput sapaturile in zona, iar in anii ce au urmat a descoperit 79 de morminte, organizate in tumuli, grupuri de morminte. Mormintele din partea de jos a pantei sunt morminte de incineratie din prima perioada a stapanirii romane. Pe masura ce panta urca, se gasesc zone cu morminte de incineratie si inhumatie din perioada in care adultii erau incinerati, iar copiii – inhumati si apoi zone numai cu morminte de inhumatie din perioada imparatului Constantin cel Mare, aceasta dispunere demonstrand trecerea de la ritualul incineratiei la cel crestin, al inhumatiei. Prin aceasta, vestigiile din „Necropola Romana” de la marginea Galatiului demonstreaza, deopotriva, romanizarea si crestinarea populatiei daco-romane incepand cu secolul al treilea. In acest sit arheologic a fost descoperit mormantul cavalerului Innocens, primul daco-roman crestinat, in mormantul acestuia fiind gasita o agrafa pe care este gravat un desen cu doi pesti, simbol al crestinismului. In „Necropola Romana” au mai fost descoperite doua fortificatii si un „castellum”, depozit in care erau pastrate amfore cu ulei si grau.
Sapaturi arheologice cu excavatorul
Primaria Galati nu este deloc interesata de aceste vestigii, care inseamna o atestare a existentei unei asezari umane in zona inca din perioada 106-273 d.Hr. si a crestinarii populatiei daco-romane incepand cu secolul 3 d.Hr., incercand sistematic sa distruga „Necropola Romana”. Miza este o ambitie electorala demarata de PSD Galati in anul 2002, construirea Cartierului Dimitrie Cantemir, care ar urma sa se intinda pe o suprafata de 1.000 de hectare, situata peste Siret, unind Galatiul si Braila. Sunt deja receptionate sase blocuri ANL, iar alte trei sunt in faze avansate de constructie. Dar, pentru ca terenul este sub nivelul digului de aparare la Dunare, iar nivelul panzei freatice este destul de ridicat, pentru construirea cartierului este nevoie de asternerea unui strat de pamant de umplutura. Iar pentru asta este nevoie de milioane de metri cubi de pamant. Primaria dispune de 1,7 milioane mc de pamant de umplutura la Lacul Vanatori, situat la 15-20 km de cartierul de la Siret. Pentru ca distanta este prea mare, transportul pamantului ar costa prea mult si solutia a fost abandonata. Fostul primar al Brailei, Anton Lungu, ii promisese primarului Galatiului, Dumitru Nicolae, 400.000 mc de pamant de umplutura, dar Lungu nu mai este primar si intelegerea a cazut. Asa ca, in decembrie 2003, Primaria Galati a gasit „solutia salvatoare”: a inceput excavarea „Necropolei Romane”, pamantul fiind carat la Cartierul ANL. Asa au ajuns blocurile ANL dintre Galati si Braila sa aiba la temelie vestigiile romane, banuti din epoca imparatului Constantin, obiecte de cult, fragmente de amfore, agrafe de aur. Demersurile facute de arheologul Mihalache Brudiu si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Galati nu au fost luate in seama. In urma unui articol aparut in editia din 8 decembrie 2003 a „Romaniei libere”, care a fost citit de Razvan Theodorescu, pe atunci ministrul Culturii, acesta a dispus sistarea lucrarilor de excavare. Ba, mai mult, Inspectoratul de Stat pentru Constructii Galati a amendat cu 30 milioane de lei firma „Citadina” SA Galati, iar primaria – cu 25 de milioane.
Primaria vrea sa teraseze „Necropola Romana”
In pofida acestei stopari a lucrarilor, Primaria Galati nu a abandonat ideea excavarii necropolei. In primavara lui 2004, Primaria Galati a incheiat cu Muzeul National de Istorie Bucuresti un contract in valoare de 850 de milioane de lei, pentru efectuarea unor sapaturi in urma carora zona sa obtina descarcarea de sarcina arheologica. Sapaturile nu au fost facute dupa normele arheologice, santurile nefiind efectuate unul langa altul, ci la mare distanta intre ele.
Asa ca zona nu poate fi considerata descarcata de sarcina arheologica – sustine prof. univ. dr. Mihalache Brudiu. Primarul Dumitru Nicolae sustine contrariul si a cerut Agentiei Regionale de Mediu avizul pentru continuarea excavarii zonei. Conform adresei nr. 467/14.03.2006, Primaria Galati are planuri mari cu „Necropla Romana”: excavarea a 466.760 mc de pamant, care va fi dus la temelia blocurilor ANL de peste Siret, executarea unor terasamente si construirea unor santuri de captare a apelor pluviale. Dupa aceste lucrari, „Necropola Romana” va fi distrusa definitiv, dupa o istorie de aproape doua mii de ani.
Containerul de gunoi, pus „capac” unui mormant din sec. VI
„Necropola Romana” este extinsa si pe platoul ce continua panta, pe care se afla construite cartierele Dunarea, Micro 20 si Micro 21. Zona este numita de arheologi „Platoul Romanilor”. In 1974, in timpul sistematizarii unei zone in care urma sa fie construita banda transportoare a minereului pentru Combinatul siderurgic de la Galati, un excavatorist a descoperit un mormant roman, ornamentat cu mozaic. Dupa aproape zece ani, in timp ce efectua lucrari pe „Platoul Romanilor”, in zona in care urma sa fie construit cartierul Micro 21, acelasi excavatorist a descoperit o constructie pe care, dupa experienta din 1974, si-a spus ca trebuie sa o protejeze. Muncitorul si-a chemat inginerul si acesta a constatat ca este vorba despre o constructie ce are un alt fel de beton decat cel al cazematelor din vremea primului razboi mondial care mai fusesera descoperite in zona. Au fost continuate sapaturile si a fost scos la iveala un mormant roman cu lungimea de 12 metri si latimea de 8 metri, cu peretii rectangulari, avand o absida pe latura nordica si o nisa mortuara pe latura vestica, deasupra avand si o cupola de 80 cm, din material tegular. Acest mormant apartine unui cavaler sarmat romanizat si dateaza din secolul al IV-lea, fiind o marturie din perioada imparatului Constantin cel Mare. Autoritatile de atunci au dispus protejarea monumentului si punerea lui in valoare printr-o constructie speciala ce urma sa fie ridicata de catre Consiliul Popular Galati. Acum, proiectul este in arhiva „Proiect” SA Galati. In teren este o „surpriza”: deasupra mormantului roman din secolul IV d.Hr. se afla un punct de colectare a gunoiului! Se poate spune ca, astfel, municipalitatea a pus „capac” vestigiilor romane descoperite la Galati.
