Vasile Coman, zis „Vărzaru”, a instaurat un adevărat monopol pe valea Vaserului.
Mai mulţi oameni de afaceri din industria forestieră îi acuză pe silvicii maramureşeni că i-au dat monopol pe lemnul de pe Vaser miliardarului Vasile Coman zis „Vărzaru”, fost consilier judeţean, acum consilier local în Vişeu de Sus. Acesta, prin firma sa, Conrep SA, are în întreţinere şi reparaţie calea ferată forestieră, iar prin altă firmă de-a sa, RG Holz Company, exploatează şi transportă lemnul pe calea ferată.
„Adică, în zonă poţi să transporţi lemn doar dacă vrea «Vărzaru» şi la preţul pe care-l impune el. În pofida argumentelor silvicilor, că având o singură cale de acces spre Vaser, care este «făcută cadou» lui «Vărzaru», nu există furturi, chiar în acest an, în 21 aprilie, firma miliardarului «Vărzaru», RG Holz Company, a fost surprinsă în timp ce transporta cu mocăniţa, ilegal, lemn în valoare de peste 10.000 de euro”, spun surse din cadrul Ministerului Mediului.
„În Gura Novăţului, lucrătorii formaţiunii de ordine publică Vişeu de Sus au oprit pentru control trenul forestier de pe Valea Vaserului, cele 15 vagoane fiind încarcate cu aproximativ 200 de metri cubi de lemn de esenţă răşinoasă, exploatat din Ştevioara. Conductorul de tren nu a putut prezenta documente de provenienţă a materialului lemnos. Reprezentantul firmei din Vişeu de Sus (n.red., RG Holz Company) a fost amendat cu 10.000 de lei şi s-a dispus confiscarea cantităţii de lemn, estimat la 40.000 de lei”, a declarat Gabriela Liahovici, purtător de cuvânt IPJ Maramureş.
Istoria exploatării lemnului din pădurile sălbaticului defileu al Vaserului a început în secolul al XVIII-lea, când primul fiu al Mariei Tereza şi al lui Francisc I, împăratul Iosif al II-lea al Imperiului Roman, rege al Ungariei, Croaţiei, Boemiei şi arhiduce al Austriei, a colonizat zona cu etnici germani din nord-estul actualului teritoriu al Slovaciei. După mai bine de 100 de ani de la începutul exploatării industriale a lemnului din zonă, în 1916, butinarii au început să croiască primele drumuri de acces către bazinul forestier Vaser. Nici unul din acele drumuri nu mai există decât pe vechile hărţi silvice, iar instituţia statului care administrează cele 19.000 de hectare de pădure de acolo, Direcţia Silvică Baia Mare, nu are nici un interes să refacă vreun drum auto. Explicaţia oficială este terifiantă, bazată pe principiul drobului de sare: dacă nu există drum, nu există nici hoţi. „Am analizat treaba asta, să ştiţi, numai că… aşa ca la noi, în România. Se analizează să se vadă cu cât creşte preţul lemnului. Păi, poate creşte cu 20-30 de lei pe metru cub, merită? Nu merită, bun, atunci ce facem? Acesibilizăm un bazinet unde nu-i acces deloc. Principii de astea funcţionează când se decide dacă se face investiţia într-o zonă sau nu”, a explicat Vasile Vlad, şef Ocol Silvic Vişeu de Sus.
Şeful silvicilor maramureşeni, Mihai Sajerli, spune că un drum auto forestier ar costa în zonă vreo 75 milioane de lei şi că, în condiţiile în care există o cale de acces, calea ferată forestieră cu ecartament îngust, autorităţile au alocat peste şapte milioane de lei pentru refacererea acesteia, afectată după viitura din 2008. „A fost simplu, un calcul matematic. Diferenţă de bani, deci nu facem drumul, facem calea ferată. Eu vă spun şi o părere personală: dacă facem drum pe Vaser, Vaserul ajunge ce e Borşa astăzi. Deci unde este accesibilitate sunt furturi de lemne, unde nu este accesibilitate, nu se fură lemn. Este o chestie de logică elementară”, a raţionat directorul Direcţiei Silvice Baia Mare, Mihai Sajerli.
Monopol pentru Vărzaru
Numai că mai mulţi oameni de afaceri din industria forestieră îi acuză pe silvicii maramureşeni că i-au dat monopol pe lemnul de pe Vaser miliardarului Vasile Coman, zis „Vărzaru”, fost consilier judeţean, acum consilier local în Vişeu de Sus. Acesta, prin firma sa, Conrep SA, are în întreţinere şi reparaţie calea ferată forestieră, iar prin altă firma de-a sa, RG Holz Company, exploatează şi transportă lemnul pe calea ferată. „Adică, în zonă poţi să transporţi lemn doar dacă vrea «Vărzaru» şi la preţul pe care-l impune el. În pofida argumentelor silvicilor, că având o singură cale de acces spre Vaser, care este «făcută cadou» lui «Vărzaru», nu există furturi, chiar în acest an, în 21 aprilie, firma miliardarului «Vărzaru», RG Holz Company, a fost surprinsă în timp ce transporta cu mocăniţa, ilegal, lemn în valoare de peste 10.000 de euro”, spun surse din cadrul Ministerului Mediului.
„În Gura Novăţului, lucrătorii formaţiunii de ordine publică Vişeu de Sus au oprit pentru control trenul forestier de pe Valea Vaserului, cele 15 vagoane fiind încărcate cu aproximativ 200 de metri cubi de lemn de esenţă răşinoasă, exploatat din Ştevioara. Conductorul de tren nu a putut prezenta documente de provenienţă a materialului lemnos. Reprezentantul firmei din Vişeu de Sus (n.red. – RG Holz Company) a fost amendat cu 10.000 de lei şi s-a dispus confiscarea cantităţii de lemn, estimat la 40.000 de lei”, a declarat Gabriela Liahovici, purtător de cuvânt IPJ Maramureş. În realitate, lemnul nu a fost confiscat, ci a fost lăsat în custodia firmei lui „Vărzaru”, surprinsă în ilegalitate. „Nu putem depozita mai mult de 50 de metri cubi de lemn la depozitul nostru şi avem posibilitatea de a-l preda la agentul de la care s-a confiscat. El (n.red., «Vărzaru») are depozitul ăla mare. I-am făcut inventarul, i-am făcut proces verbal de confiscare, dare în custodie, deci… fără nici un fel de problemă. După trei zile (n.red., în duminica Paştelui!) l-am scos în licitaţie, s-o vândut, l-am încasat… Păi tot firma (n.red. RG Holz Company) s-a dus şi l-a cumpărat, tot firma”, a recunoscut şeful Ocolului Silvic Vişeu de Sus. Şi şeful silvicilor maramureşeni, Mihai Sajerli, a precizat că „sunt cazuri în care contravenientul vine şi-şi cumpără lemnul, legislaţia permite acest lucru”.
Au mers la pont
În pofida declaraţiilor oficiale, surse din sistemul silvic au precizat că în cazul capturii lemnului transportat cu mocăniţa, autorităţile au mers la pont. Operatorilor din prima garnitură de tren forestier, aflată în legalitate şi postată ca antemergător, autorităţile le-au blocat comunicarea cu cea de-a doua mocăniţă. Astfel, operatorii din prima garnitură de tren nu au putut să îi prevină pe cei din cea de-a doua mocăniţă, care reprezenta un transport ilegal.
