Reprezentanţii Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România vor depune un denunţ penal la Parchetul Militar în dosarul gropii comune care ar exista în subsolul Palatului Copiilor. Istoricul Gheorghe Petrov spune că reprezentanţii Centrului vor începe săpăturile de îndată ce va exista un procuror desemnat în acest caz.
Urmaşii eroilor au aflat povestea din presă
Gheorghe Petrov a declarat că, deja, a primit multe solicitări din partea urmaşilor luptătorilor anticomunişti executaţi de Securitate şi îngropaţi în incinta Palatului Copiilor. Unii dintre ei au aflat de presupusa groapă comună chiar din „România Liberă”. „Oamenii au aflat din presă de această ipoteză de lucru şi ar vrea să facem lumină în acest caz. Noi am depus deja două adrese către conducerea Palatului Copiilor, în care ne-am anunţat intenţia să începem săpăturile arheologice în subsolului imobilului în care a funcţionat fosta Securitate. Din păcate, încă nu am primit nici un răspuns oficial din partea directorului Palatului Copiilor, domnul Valentin Cuibus”, a spus istoricul Gheorghe Petrov de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Însă părerea reprezentanţilor Palatului Copiilor nu va mai conta dacă Parchetul Militar va decide începerea oficială a investigaţiei la faţa locului.
Groapa comună din camera secretă
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Cluj, doctorul Traian Neamţu, în subsolul Palatului Copiilor există o cameră secretă, a cărei intrare a fost zidită. Aici ar fi fost îngropate rămăşiţele a 12 bărbaţi şi o femeie. Este vorba de luptători anticomunişti din grupurile de rezistenţă din Munţii Apuseni, conduse de maiorul Nicolae Dabija şi de Alexandru Maxim. Cel mai cunoscut membru al grupului luptătorilor executaţi şi îngropaţi în subsolul Palatului Copiilor este maiorul Nicolae Dabija. În timpul celui de-al doilea război mondial, acesta a fost unul dintre ofiţerii de elită ai Armatei Regale Române. Pe frontul antisovietic, Nicolae Dabija a condus un commando, recrutat cu precădere dintre membrii trupelor de vânători de munte. Commando-ul lui Nicolae Dabija a luptat cu succes inclusiv împotriva temutelor trupe sovietice formate din puşcaşi siberieni. Zona de acţiune a commando-ului lui Nicolae Dabija era formată teritorii din Munţii Caucaz şi din Kuban. În lupte, ostaşii români au folosit inclusiv cămile, rechiziţionate de la localnici. După instaurarea regimului comunist, maiorul Nicolae Dabija a fost concediat din Armată. El s-a retras în Munţii Apuseni, unde a pus bazele unei unităţi de partizani, instruită după modelul trupelor de commando. Partizanii lui Nicolae Dabija au câştigat confruntările pe care le-au avut cu subunităţi de Securitate în zona Muntele Mare. Însă Nicolae Dabija a fost prins cu ajutorul unui trădător, într-un sat de pe Valea Arieşului.
