Andreea Pana s-a dovedit, indubitabil, cel mai dibaci locotenent din efectivul lui Dan Voiculescu. Se prea poate insa ca episodul ambuscadei asupra lui Traian Basescu sa-i fi oferit, in final, principalului adversar al patronului ei o serie de avantaje nescontate – daca presedintele va sti sa-si joace bine cartile.
Seful statului ar putea concluziona, de exemplu, ca prezentul impune stimularea unei gandiri vizand combaterea marginalizarii celor cateva milioane de cetateni rromi ai tarii. Nimeni nu s-a obosit pana acum sa caute solutii efective si viabile ale problemei. UE dispune, la randul ei, de experiente legate de discriminarea rromilor, dar, in pofida propriei agende postnationaliste, a abordat chestiunea mai degraba prin prisma unui nationalism transfrontalier. Viziunea s-a dovedit utopica, deoarece cetatenii rromi provin dintr-o mare diversitate de colectivitati. De altfel, acestia continua sa isi spuna tigani – termen considerat stigmatizant dupa genocidul impotriva populatiilor Sinti si Roma –, dat fiind ca denominarea de "rrom", menita a insufla viata noii identitati din nefericire artificiale, este inca departe de a-si fi consacrat semantismul.
Fortele dedicate luptei antidiscriminare au facut, pe parcursul anilor, mult bine. Dar demersurile ONG au fost caracterizate, de cele mai multe ori, de incoerenta si/sau inconsecventa, astfel incat acestea si-au subminat singure eforturile. Protestele lor fata de limbajul discriminatoriu utilizat de presedinte, dar, pe parcursul anilor, si de alte VIP-uri trecute sub tacere trebuie insotite de-acum de comprehensiunea si acceptarea faptului ca destui rromi discrimineaza, la randul lor, impotriva unor membri ai majoritatii – in special impotriva celor considerati vulnerabili.
Avocatii multiculturalismului pornesc frecvent de la ideea ca la baza dificultatilor aparute se afla automat majoritatea, minoritatile fiind, in consecinta, cele lipsite de vina. Dar o serie de exemple sugereaza contrariul, denotand ca generalizarile nu se impun nici in acest caz. In august anul trecut, prefectul de Timis Ovidiu Draganescu infiera public presiunile la care erau supusi locuitorii varstnici ai unor blocuri din regiune, intimidati de un numar de rromi pentru a-si ceda apartamentele mai tinerilor agresori. Iar la un nivel cu totul prozaic, cei mai multi dintre noi se vor fi confruntat, de-a lungul anilor, cu un comportament dezagreabil afisat de unele grupuri de rromi ale caror precepte sociale difera de ale noastre.
Exista, desigur, destui rromi care doresc sa se alature mainstream-ului si ale caror standarde sociale sunt mai ridicate decat cele intalnite la un numar apreciabil de "gadji". Dar fondul problemei continua sa fie comportamentul public al unei bune parti a acestei comunitati, campionii cauzei rrome nefacandu-i nici o favoare prin ignorarea chestiunii. In cele din urma, eforturile ONG cu o agenda pro-rroma pot fi incununate de succes doar in masura in care reusesc sa atraga sustinerea si intelegerea intregii societati. Referirile continue la pogromul de la Hadareni, de acum 14 ani, in paralel cu omisiunile la fel de constante ale cazurilor de cetateni inocenti agresati de unii rromi cu atitudini anarhice, nu pot decat adanci izolarea minoritatii respective de restul societatii. O astfel de atitudine vine doar in intampinarea unor extremisti ca Vadim Tudor, caruia multi oameni cumsecade au ajuns sa-i dea, ocazional, dreptate in privinta aprecierilor facute la adresa rromilor, chiar daca in celelalte puncte de vedere diverg complet.
Traian Basescu va merita felicitat daca va prelua initiativa in aceasta chestiune ignorata, semnaland cat se poate de explicit ONG-urilor si UE ca Romania nu doar ca isi mentine legile antidiscriminare, ci depune eforturi spre a incuraja integrarea comunitatii rrome. Iar sustinatorii progresului trebuie sa admita, la randul lor, ca in randurile populatiei acesteia exista si unele probleme fundamentale nedeterminate de stat sau societate. Relatiile de exploatare ierarhica din cadrul diferitelor grupuri sau clanuri permit o serie de abuzuri teribile comise asupra celor mai vulnerabili membri ai comunitatii – femeile si copiii.
Preluati initiativa, domnule presedinte! Dispuneti o investigare nationala a conditiei cetatenilor rromi! Daca aceasta se va finaliza cu unele solutii, este de asteptat ca UE sa le acorde toata atentia. si nu uitati, va rog, sa-i oferiti, cu proxima ocazie, inmiresmatei domnisoare Pana un zambet cat mai sarmant – se prea poate ca atunci sa-l merite cu prisosinta.
Tom Gallagher este profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie
