Premiile Bienalei de Arhitectura din acest an au mers catre lucrarile care pun in valoare specificul regional.
Bienala premiaza cele mai bune proiecte romanesti din ultimii doi ani dupa criteriile unui juriu international; cele doua prezente straine din juriu au fost anul acesta spaniolul Manuel Bailo si croatul Hrvoje Njiric, doua nume de rezonanta europeana. Gala de decernare a premiilor a inceput la 19.30, cu un cuvant al presedintelui juriului, Manuel Bailo, care a prezentat criteriile ce au stat la baza deciziilor pentru fiecare sectiune. Astfel, premiul pentru constructii mai mici de 1.000 de metri patrati a fost acordat Salii Atelier a Teatrului National din Iasi – o constructie care impresioneaza in primul rand prin forma perfect geometrica, un cub de sticla. "Am incercat sa promovez un material si o tehnica" sunt cuvintele pe care parcimoniosul realizator al proiectului, Angelo Roventa, le-a transmis celor prezenti la gala.
Alta lucrare nominalizata la aceasta sectiune, "Casa Stygar", a lui Petterfy Miklos, a obtinut Premiul special GERARD din partea sponsorului principal al BAB, motivatia apasand asupra mixului de traditie si inovatie pe care o realizeaza constructia – care aduce, in acelasi timp, a constructie amish sau a sura transilvana. La constructii mai mari de 1.000 de metri patrati, premiul a revenit grupului SKBD (Kim Attila, Tiberiu Bucsa, Adriana Diaconu) pentru o splendida pensiune turistica din Muntii Apuseni – care, pe langa ca permite o vedere extinsa asupra zonei spectaculoase, e perfect integrata in peisaj. Spre deosebire de deja comunele pensiuni-vile cu doua trei niveluri care rup complet cu arhitectura taraneasca din jur, aceasta constructie este intinsa pe orizontala, in spiritul arhitecturii transilvane traditionale, care nu adauga inca un nivel la casa, ci lipeste grefe de constructiile mai vechi dintr-o curte.
A fost de la distanta cel mai original proiect al unei sectiuni care nu a excelat deloc la acest capitol, dominat de constructii patratoase urbane. SKBD a fost revelatia acestui an, grupul castigand si sectiunea "Arhitectura de interior, scenografie si design de obiect" cu "KLUDIstudio" – un proiect aflat la antipodul celui cu pensiunea – este vorba despre un spatiu hiperconceptual, trimitand la purismul geometric al modernismului extrem, compus dintr-o masa de forma unui paralelipiped scobit, cu sase scaune de plastic, intr-o incapere aseptica de tip birou; totul, inclusiv peretii, fiind in alb.
Masa pe care nu a putut sa o sparga Steven Seagal
La aceasta sectiune a fost nominalizat si proiectul "Mansarda Gheorghe Lazar", al lui Corvin Cristian – care insa a luat "Medalia Presedintelui Uniunii Arhitectilor din Romania"; aceasta lucrare rupe cel mai tare cu minimalismul contemporan, obositor de prezent si la aceasta bienala. Lucrarea se constituie dintr-un spatiu foarte nou, amenajat insa din elemente foarte vechi: "Toate elementele de forta ale compozitiei au fost culese (…) din case vechi demolate sau renovate – sobele austriece, ferestrele de stejar, usile, cada de fonta, lavoarele model 1900 (…) toate sunt de fapt piese refolosite, cu exceptia catorva obiecte de familie", explica autorul, arhitectul Corvin Cristian, care marturiseste cu onestitate ca in strainatate un astfel de proiect nu ar fi deloc ceva nou.
Astfel amenajat, spatiul devine unul extrem de personalizat, fiecare obiect purtand cu el o poveste – cu atat mai mult cu cat nu a fost cumparat de la anticariat; ca anecdota, trebuie spus ca una dintre mesele din incapere este dintr-un film cu Steven Seagal; masa fiind prea masiva pentru a fi sparta de artist, scenograful a inlocuit-o cu un duplicat, pastrand pentru sine piesa. Sectiunea "Restaurarea monumentelor de arhitectura si reabilitarea cladirilor" a fost castigata de un restaurant proiectat de grupul Arhimus, iar ultima sectiune, "Publicatie de arhitectura" – de volumul "Alvaro Siza. 54 de proiecte", volum scos de Igloo Media si coordonat de Viorica Buica.
"BAB, o ocazie de a invata din experienta tarilor din regiune"
Cum era de asteptat, sectiunea "Urbanism si amanajarea spatiilor urbane" a fost castigata de lucrarea "Erlebnisraum Altstadt", a grupului Planwerk, un grup care a dominat aceasta sectiune, avand doua nominalizari (cea de-a doua pentru Bulevardul Eroilor din Cluj). Lucrarea castigatoare priveste refacerea unor obiective si strazi din capitala culturala europeana din 2007, Sibiul; e vorba de "proiecte gandite sa devina invizibile", care "sa fie vazute fara sa se stie ca sunt parte dintr-un proiect special".
Identitatea acestei editii a bienalei pare a fi data de "privirea peste gard" la ce se intampla in curtea vecinilor estici – este vorba despre doua tari care, la nivel de arhitectura si urbanism, se afla in fata Romaniei, Ungaria si Croatia – si care, ca atare, pot servi ca modele de dezvoltare; in definitiv, e mai realist sa cautam surse de inspiratie in tari aflate pe un nivel economic apropiat decat in state futuriste ca Japonia. "Tarile din regiune se confrunta cu niste conditii aproape similare din cauza trecutului lor comunist. Experienta rezolvarii unor situatii similare este utila si in cazul arhitecturii si amenajarii spatiilor urbane. BAB 2008 este deci si o ocazie de a invata din experienta tarilor din regiune", se spune intr-un comunicat de presa.
Chiar daca numai unul dintre aceste state este membru al Uniunii Europene, ambele se afla inaintea Romaniei la nivel de solutii de integrare arhitecturala. Astfel, sub titlul "Avangarda si continuitate", in Sala de Oaspeti de la MTR, publicul poate arunca o privire asupra arhitecturii din tara care a fost cea mai liberala din Est. Daca arhitectura croata a anilor ’30 nu sare mult peste omologul romanesc al acelei perioade, anii ’50 si ’60 nu mai au nimic de-a face cu ce s-a construit in Romania – atat in ceea ce priveste capitala, Zagrebul, cat si cladirile de la Adriatica.
Dezvoltarile imobiliare facute dupa caderea comunismului si razboiul cu Serbia lasa iarasi mult in urma Romania; vilele elegante de la Adriatica, avangardiste, insa cu un touch mediteraneean subtil, nu au nimic de-a face cu popicaraia si debandada imobiliara de pe litoralul romanesc. In aceeasi Sala de Oaspeti de la MTR, publicul isi poate face o idee despre ultimele tendinte ale arhitecturii maghiare – din cadrul expozitiei "FFF08. Generatia Tinerilor Arhitecti Maghiari". Expozitia cuprinde proiecte ale tinerilor intre 20 si 40 de ani, selectionate in urma unui concurs national, iar tematica este ghidata de ecologie.
"35 de orase, multi pixeli, ceva cafea" (Muzeul Bucuresti) este o expozitie relaxata, de vacanta – doi arhitecti-fotografi, Stefan Tuchila si Cosmin Caciuc, au fotografiat unul SUA, celalalt Europa, in cadrul unui traseu random, oprindu-se asupra unor constructii relevante estetic. stefan Tuchila este prezent si cu un alt proiect, "NU" (MTR, Sala Foaier), al carui concept consta in interdictiile ce invadeaza agresiv orasul. Artistul fotografiaza doar cuvantul "nu", expus pe cartoane de dimensiuni variabile pe un perete al salii.
Proiecte mici pentru un oras mare: eliminarea gardului de la MNAR sau pontoane pe Dambovita.
Cea mai aplicata expozitie este "Idei mici pentru un oras mare" din Sala Acvariu de la MTR – este vorba de proiecte cu buget mic si foarte mic, care incearca nu neaparat sa schimbe fata urata a Bucurestiului, ci sa-l faca mai prietenos cu propriii locuitori: "Idei mici si simple cu care am putea imbunatati viata unei comunitati, a unui loc, a unei situatii urbane. Fara mari bugete, fara demolari excesive, fara constructii de mare amploare, idei ce pot face viata oraselor noastre suportabila. O alternativa la propunerile la scara mare, ambitioase, dar care tocmai din cauza dimensiunilor proiectelor au ramas numai pe hartie.
Deci interventii la scara mica, de fapt un set de actiuni menite a fi propuse autoritatilor publice si publicului in egala masura", se spune in prezentarea proiectului. Eliminarea gardului de la Muzeul National de Arta al Romaniei, care ar da spatiu unui loc congestionat de masini parcate, amenajarea unor pontoane si spatii verzi pe malul Dambovitei sau a unor terase si trotuare de beton in spatiile verzi, pentru a servi la socializare, sunt doar cateva dintre ideile ingenioase ale expozitiei. Toate proiectele pot fi vizualizate pe site-ul bienalei, internautii putand vota proiectul preferat.
