Promisiuni neonorate, birocraţie şi controale peste contoroale – acestea sunt principalele piedici în calea unei afaceri de succes, spune John McCarthy, proprietarul unui restaurant din Centrul Vechi. Din cauza legislaţiei obtuze şi a funcţionarilor care nu înţeleg că profitul întreprinzătorilor înseamnă mai mulţi bani la bugetul local, irlandezul nu-i sfătuieşte pe alţi străini să-şi investească banii în România.
Irlandezul John McCarthy a venit pentru prima dată în România în 2007. I-au plăcut oamenii, i-a plăcut Bucureştiul şi, după trei ani, s-a hotărât să investească aici. Deşi este peisagist de profesie, a deschis un restaurant în Centrul Istoric al Capitalei, zona spre care s-au orientat, în ultimii ani, mulţi investitori din domeniu, din cauza locaţiei accesibile şi a vadului comercial excelent pentru astfel de afaceri.
Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din Bucureşti: investitorul a aflat, pe propria piele, că pentru a avea o afacere în România îţi trebuie nu doar bani şi răbdare, ci şi nervi de oţel. Centrul Istoric a intrat în renovare acum mai bine de cinci ani, dar lucrările nu sunt încă finalizate. Clădirea în care funcţionează restaurantul său, Malagamba, este închiriată de la Administraţia Fondului Imobiliar, o instituţie a Primăriei, dar terasa trebuie s-o ceară în chirie în fiecare an. Autorităţile vin să controleze dacă restaurantele au implementat nişte norme europene despre care proprietarii lor află abia atunci când sunt amendaţi pentru că nu le respectă.
Investitorii se ţin de promisiuni, primăria nu
De altfel, principala nemulţumire a lui McCarthy este legată de terasă. Indiferent cum e vremea, terasele din Centrul Vechi pot funcţiona doar între mai şi octombrie. Amplasarea unor mese în stradă în orice altă perioadă se soldează cu amenzi grele. „Avem nevoie de terasă pentru a face profit, toate restaurantele şi barurile au nevoie, pentru că oamenii vor să stea la terasă. Iar asta aduce mai mulţi bani la buget: plătim mai mult pentru chiria terasei, avem mai mulţi angajaţi, vindem mai multe produse şi astfel plătim mai multe taxe,” explică McCarthy. „Nu are sens să nu putem face asta. Nu vor venituri de la noi?”, se întreabă el.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, le-a promis investitorilor din zonă că lucrurile se vor schimba. Le-a cerut să-şi armonizeze culorile scaunelor şi meselor, să nu aibă mobilier din plastic, să-şi despartă terasele cu jardiniere. La schimb, spunea primarul în 2010, terasele ar putea fi deschise pe tot parcursul anului, ca cele din Paris, Bruxelles sau Viena.
Dacă proprietarii restaurantelor şi-au îndeplinit obligaţiile, municipalitatea nu s-a grăbit deloc. Potrivit unor precizări primite din partea Primăriei Capitalei, regulamentul în baza cărora funcţionează terasele este încă în curs de modificare. Totuşi, edilii promit că noua formă a documentului va fi gata până în februarie anul acesta şi că va include şi modificarea perioadei în care pot fi deschise terasele, fără a preciza însă dacă şi cu cât va fi prelungit actualul termen.
„N-am venit aici ca să încalc legea”
McCarthy spune că el şi alţi proprietari de restaurante au cerut în repetate rânduri ca perioada de funcţionare a teraselor să fie prelungită. Răspunsul a fost, însă, de fiecare dată că „aşa e legea”. Tot „legea” spune că, dacă ai un restaurant şi vrei terasă, trebuie să faci în fiecare an cerere la Primăriei pentru a primi autorizaţia să foloseşti în acest scop spaţiul din faţa restaurantului. Acum, de spaţiul din Centrul Istoric se ocupă tot Primăria Capitalei, iar banii sunt viraţi la bugetul Capitalei. Până în 2010, însă, clădirile erau închiriate de la Capitală, iar spaţiul de terasă- de la Primăria Sectorului 3.
În ciuda amenzilor pe care le riscă, mulţi proprietari de restaurante şi baruri din Centrul Vechi îşi scot scaunele şi mesele în stradă şi în afara sezonului teraselor, dacă estimează că profitul va fi mai mare decât amenda. McCarthy spune că nu a făcut niciodată acest lucru şi nici nu are de gând. „Nu am venit aici ca să încalc legea. Vreau să-mi conduc afacerea legal, fără greutăţi din partea guvernului local,” spune omul de afaceri.
Directive UE pentru bani din amenzi
O altă nemulţumire a lui McCarthy sunt nenumăratele controale făcute de diverse instituţii ale statului. „E normal să vină să verifice dacă bucătăria e curată, dacă totul e igienic. Problema e atunci când vin cu un caiet de directive UE care nu au fost adaptate la situaţia unui restaurant din România, de exemplu, şi care este folosit doar pentru a genera venituri la buget,” spune irlandezul. El povesteşte că, de cele mai multe ori, nimeni nu le spune că trebuie să aplice acele directive, „ci vin direct în control să vadă dacă te conformezi unor reguli pe care nu le cunoşti. Ne spun că nu e treaba lor să ne informeze,” adaugă el.
„Dacă nu-l ascultă pe ambasador, de ce m-ar asculta pe mine?”
Nici Ministerul Turismului nu face nimic pentru a ajuta afacerile din domeniul ospitalităţii, crede McCarthy. „Nu am prea văzut ca autorităţile să promoveze România în străinătate din punct de vedere turistic. Acum ţara are un brand foarte slab, deşi merită mai mult. Nu este foarte diferită de Irlanda, dar deosebirea e că Irlanda are un brand turistic puternic,” adaugă el.
Deşi crearea brandului României a costat aproape 900.000 de euro şi au fost anunţate planuri de promovare a Bucureştiui ca destinaţie turistică, McCarthy nici nu a auzit de acestea şi nici nu a văzut ca România să fie promovată în străinătate.
În schimb, l-a auzit pe ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, vorbind despre aceleaşi probleme cu care se confruntă şi el, ca investitor: corupţie şi birocraţie. „Dacă autorităţile române nu-l ascultă pe ambasador, de ce m-ar asculta pe mine?”, se întreabă el.
Din cauza acestor probleme, McCarthy nu îi sfătuieşte pe oamenii de afaceri străini să-şi investească banii în România. Totuşi, nu regretă că a deschis restaurantul din Bucureşti. „Îmi place România, îmi plac oamenii, deşi sunt ziduri care se pun împotriva afacerilor,” conchide el.
Primăria: În 2011 am prelungit sezonul teraselor
În urma articolului publicat de România liberă, Primăria Capitalei a precizat că perioada în care pot funcţiona terasele a fost prelungită în 2011, faţă de 2010. Astfel, în anul 2010 terasele sezoniere funcţionau începând cu data de 15.04 şi până la data de 15.09.2010. Anul trecut, perioada de valabilitate a fost extinsă, astfel încât terasele au putut funcţiona în perioada 01.05-01.11.2011, se arată într-un comunicat al Primăriei.
Mai mult, arată reprezentanţii instituţiei, „având în vedere cererea mare de solicitări privind prelungirea perioadei de valabilitate a funcţionării teraselor şi pe perioada iernii, s-au adus modificari Regulamentului, care funcţionează din decembrie 2011. Precizăm că se raspunde cu proptitudine solicitărilor dar, trebuie luat în considerare că celor care desfăşoară astfel de activităţi le revine obligaţia să respecte anumite condiţii/cerinţe având în vedere aspecte estetice şi evitarea producerii unor eventuale incidente (incendii, etc).” În precizările solicitate de România liberă privind reglementarea funcţionării teraselor din Centrul Vechi, reprezentanţii Primăriei afirmau însă că noul regulament urmează să fie finalizat abia în februarie 2012. (Citeşte aici şi aici răspunsurile contradictorii ale Primăriei Capitalei).
Primăria mai precizează că „amenzile se dau în general pentru nerespectarea condiţiilor din avizul de amplasare. Cel mai frecvent se depăşeste suprafaţa alocată şi astfel se împiedică accesul cetăţenilor sau, mai grav, se impiedică accesul maşinilor pentru situaţii de urgenţă (pompieri, salvare).”
