UPDATE. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a declarat miercuri că acuzaţiile pe care i le-a adus DNA în dosarul legat de sponsorizarea campaniei lui Mircea Geoană reprezintă „un circ mediatic”.
Liderul PSD Brăila a respins acuzaţiile aduse de procurorii anticorupţie în ceea ce priveşte folosirea funcţiei de preşedinte al CJ Brăila pentru a obţine un milion de euro de la Ioan Niculae pentru sponsorizarea campaniei prezidenţiale din 2009 a lui Mircea Geoană.
„Nu sunt vinovat cu nimic, nu am nicio apăsare pentru acuzaţiile aduse, justiţia să îşi facă treaba, ne vedem în instanţă, eu nu am nicio emoţie. Acuzaţiile DNA sunt lucruri de care eu nu am cunoştinţă. Dacă o discuţie între doi oameni este ceva penal, atunci înseamnă că putem face toţi puşcărie. Asta este ţara noastră. Eu îmi văd de treabă, pentru că nu am nicio legătură cu acuzaţiile DNA”, a declarat Bunea Stancu, citat de Mediafax.
––
Preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, alături de patronul InterAgro, Ioan Niculae au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru folosirea influenţei de lider de partid pentru atragerea de fonduri pentru campania electorală a lui Mircea Geoană, respectiv finanţarea ilegală a campaniei fostului lider PSD. În dosar vor mai fi judecaţi, Gheorghe Teodorescu, acţionar al SC Insomar SRL şi Viorel Bărac, director InterAgro, pentru mai multe fapte de fals.
Procurorii spun că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat (PSD), pentru a obţine 1.000.000 euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD.
Ce s-a făcut cu banii
Potrivit înţelegerii, procurorii spun că sumele de bani urmau a fi furnizate indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică.
Practic, de fapt, Niculae este cel care a plătit sondajele de opinie făcute de Insomar în campanie penru PSD în care Mircea Geoană era dat ca sigur Preşedintele României în urma alegerilor din 2009.
Ce a cerut Niculae
Anchetatorii mai spun că prin plata acestor servicii, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae a solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul partidului menţionat, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (S.N.T.G.N. TRANSGAZ şi SNGN ROMGAZ SA).
Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că, din cei 1.000.000 euro, s-a plătit efectiv suma de 641.730 lei, aproximativ 150.000 euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae – INTERAGRO SA şi SC INSOMAR srl. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Contractul propriu zis şi actele aferente (procesul verbal de recepţie, facturi) au fost încheiate de Bărac şi Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sector 1 Bucureşti.
În luna noiembrie, când a dezvăluit existenţa acestei investigaţii, România liberă relata că INSOMAR a fost apropiat de interesele lui Mircea Geoană în campania electorală din 2009. Institutul de sondaje era controlat din umbră în acea perioadă de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, care a fost un susţinător deschis al candidatului PSD pentru Preşedinţia României. De altfel, Geoană a fost fotografiat la reşedinţa lui Vîntu cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din decembrie 2009.
În plus, Gheorghe Teodorescu, acţionarul INSOMAR anchetat în acest dosar de DNA, este şi el un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Presa a scris despre Teodorescu că ar fi folosit drept paravan de Vîntu în afacerea FNI.
Procesele lui Niculae
Acesta nu este singurul proces în care este implicat Ioan Niculae. Omul de afaceri mai este cercetat, alături de 40 de persoane din actuala sau fosta conducere a Romgaz, Ministerului Economiei şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei, pentru favorizarea combinatelor lui Niculae şi pentru subminarea economiei naţionale. Patru dintre combinatele deţinute de omul de afaceri au primit gaze ieftine, din producţia internă, deşi nu aveau dreptul la acestea din cauza datoriilor la stat. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la 126 milioane de dolari, potrivit DIICOT.
Surse judiciare spun că nucleul grupului infracţional format pentru a păgubi Romgaz era format din Ioan Niculae, Marin Mirea şi Alpar Kramer. Mirea este administrator la InterAgro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, iar Kramer este membru al conducerii executive din SNGN Romgaz, având atribuţii de coordonare a departamentului marketing/comercializare a gazelor naturale.
Demersurile celor trei erau concertate iniţial asupra conducerii executive a Romgaz, iar apoi s-au îndreptat şi către factorii decizionali din cadrul Ministerului Economiei. Niculae ajungea chiar să-şi impună doleanţele prin ameninţări, fie cu revocarea din funcţiile deţinute, fie prin manipularea sindicatelor din industria chimică.
La cererea lui Niculae, factori decizionali din cadrul Ministerului dispuneau înlocuirea funcţionarilor din conducerea Romgaz sau reprezentanţi AGA care se abăteau de la realizarea scopului ilicit, mai spun sursele judiciare.
Şi aceasta în pofida faptului că Ministerul Economiei a fost informat în detaliu, de mai multe ori, despre activităţile derulate de funcţionari, de natură să pericliteze sistemul energetic naţional, implicit să submineze economia naţională.
