UPDATE. Ambasadorul SUA a apreciat, la evenimentul de la BVB organizat la un an de la listarea Fondului Proprietatea, că Fondul a avut un rol extrem de important în România, fiind “un agent al schimbării”, relatează Mediafax.
“Fondul Proprietatea are în portofoliu acţiuni la 83 de companii private şi de stat. Deţinerea acestor acţiuni oferă fondului dreptul legal şi responsabilitatea de a trage la răspundere aceste companii pentru deciziile proaste ori care sunt rezultatul corupţiei”, a spus Gitenstein.
El a adăugat că Fondul Proprietatea “nu a ezitat să facă acest lucru prin măsuri ce au variat de la contestaţia donaţiei făcute de Romgaz către bugetul de stat, rezultat al unei insuficiente analize, până la lupta împotriva ideii de campioni energetici a Guvernului”.
Ambasadorul a spus că noul cod de guvernare corporatistă va oferi mai multă putere fondului pentru a responsabiliza aceste companii, “drept urmare oferind mai multă putere românilor obişnuiţi care fie sunt acţionari ai fondului, fie sunt acţionari direcţi ai acestor companii”.
“Nu pot sublinia îndeajuns beneficiile, rolul de autosupraveghere îndeplinit nu doar de fond, ci în general de pieţele de capital”, a mai spus Gitenstein.
FP este o societate de investiţii de tip închis, creată în scopul despăgubirii persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, miercuri, la Bursa de Valori Bucureşti, că profiturile companiilor de stat sunt direcţionate prea des către către “buzunarele unor persoane cu relaţii influente” sau către bugetul de stat, nu spre investiţii, relatează Mediafax.
Diplomatul american a deplâns faptul că în prezent “profiturilor companiilor de stat sunt prea des direcţionate spre bugetul de stat sau spre buzunarele unor persoane cu relaţii influente”.
El a spus că, deşi în mod evident este dreptul statului să transfere aceste venituri către bugetul propriu, acest lucru lipseşte companiile de stat de fondurile necesare pentru investiţii, pentru a genera creştere economică.
Gitenstein a mai spus că bursa rămâne o resursă insuficient valorificată, în ciuda faptului că rezultatele înregistrate anul trecut demonstrează interesul investitorilor pentru România. “În ciuda faptului că rezultatele înregistrate anul trecut demonstrează că investitorii sunt interesaţi de România, Bursa rămâne o resursă insuficient valorificată”, a spus ambasadorul.
El a adăugat că “deşi capitalizarea bursieră în România a înregistrat o creştere semnificativă, ea mai poate creşte extrem de mult”.
În susţinerea afirmaţiilor sale ambasadorul a arătat că în Germania capitalizarea bursieră reprezintă reprezintă 45% din PIB, în Austria – 36%, în timp ce în România reprezintă doar 11% din PIB.
“Dat fiind faptul că atragerea unui număr mare de investitori străini este o prioritate a Guvernului, Bursa de Valori Bucureşti ar trebui folosită intensiv ca motor al creşterii, generând lichidităţi pentru toate tipurile de investitori, fie ei investitori interni, străini, mari sau mici, şi chiar pentru sectorul public”, a spus ambasadorul.
Ambasadorul a amintit că a vorbit şi în trecut despre nevoia de a obţine investiţii private în vederea realizării îmbunătăţirilor vitale în sectorul energetic sau în cel al transporturilor “doar pentru modernizarea sectorului energetic sunt necesare 10 milioane de euro. Dat fiind faptul că unele dintre companiile de stat, predominante în aceste sectoare, se străduiesc din răsputeri să obţină profit, o infuzie de capital privat le-ar fi extrem de utilă pentru a îmbunătăţii reţelele electrice, pentru a construi autostrăzi şi, în general, pentru a oferi servicii mai bune românilor”, a spus ambasadorul.
Ambasadorul a ţinut să sublinieze că salută “cu entuziasm” ofertele publice iniţialede vânzare de acţiuni ale Romgaz, Electrica şi Nuclearelectrica precum şi ofertele publice secundare de vânzare de acţiuni ale Petrom, Transelectrica şi Transgaz.
“Guvernul ar trebui să considere aceste oferte nu doar ca fiind modalităţi de privatizare a respectivelor companii şi de umplere a conturilor statului ci şi ca fiind modalităţi ca aceste companii să obţină capitalul necesar pentru realizarea de investiţii”, a mai spus Gitenstein.
El a oferit exemplul unei companii australiene de explorare şi producţie de petrol şi gaze, Zeta Petroleum, care a programat în luna martie realizarea unei oferte publice iniţiale pe piaţa de capital australiană pentru a finanţa investiţiile din domeniul gazelor naturale din România.
Gitenstein a mai spus că cele 760 de companii de stat din România cu o valoare de 11% din PIB ar putea proceda asemenea companiei australiene, devenind astfel un motor al redresării economice a României.
Diplomatul a atras atenţia că piaţa de capital nu va genera creştere pe termen lung singură şi că, pentru a avea succes, ofertele publice iniţiale trebuie să câştige încrederea investitorilor. “Orice companie, fie ea de stat sau nu, trebuie să demonstreze responsabilitate faţă de acţionari şi să reacţioneze rapid la sugestiile acestora. Directorii companiilor trebuie să demonstreze că prioritatea lor este succesul companiei, nu profitul personal”, a spus ambasadorul.
Nu în ultimul rând, diplomatul american a mai spus că gradul de entuziasm cu care vor răspunde investitorii la ofertele publice iniţiale româneşti va implica nivelul de încredere de care se bucură Guvernul în calitate de partener. “Investitorii vor aştepta cu nerebdare să se realizeze progrese în sectoare cheie precum sectorul energetic, atât în ceea ce priveşte elaborarea clară de politici cât şi în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii”, a mai spus ambasadorul.
