Surse din zona Transporturilor spun că ambasadorul SUA a descins la Ministerul Transporturilor dintr-o limuzină neîmpodobită – după cum se cere în vizitele importante- cu steagul celei mai influente naţiuni. Gitenstein a venit la întâlnire însoţit de ambasadorul Turciei, Ayşe Sinirlioğlu, cum subcontractori ai americanilor sunt turcii de la Enka. Vizita, a doua de la instalarea lui Boagiu în acest fotoliu ministerial, nu s-a soldat cu un comunicat de presă, cum ar fi fost frumos.
Explicaţia poate fi înfundătura în care a intrat proiectul. Faceţi socoteala şi aplicaţi regula de trei simplă: Dacă pe 40 de kilometri (50 de kilometru luând în calcul şi Câmpia Turzii-Turda) şi alţi 30 de kilometru gata la jumătate s-au luat 1,2 miliarde de euro până acum, cât ar lua Bechtel pentru 350 de kilometri care mai sunt de făcut. Poate 8 miliarde de euro, probabil chiar 10 miliarde de euro? Problema nu este una negustorească, a cuiva care ţine cu dinţii la preţ şi vrea să facă economii, ci a oficialilor români care ar da americanilor oricâţi bani ar cere aceştia însă nu îi au. O socoteală simplă arată că dacă autostrada ar fi să fie făcută în următorii 5 ani plăţile anuale ar atinge 1,6-2 miliarde de euro. Decât să îi pună într-un proiect care suge banii mai ceva decât un burete uscat apa Boagiu preferă să direcţioneze banii către proiectele europene unde fiecare leuţ se întoarce multiplicat cu ajutorul fondurilor structurale. Ca urmare sunt de aşteptat în următoarele luni modificări esenţiale ale proiectului. O confirmă şi surse din cadrul discuţiilor sub protecţia anonimatului.
„Nu s-a discutat strict termene, plăţi. Discuţiile au fost mult mai ample, este un demers mai mare. Aceasta a fost a doua discuţie şi probabil vor fi şi altele. Conducerea Bechtel nu a participat”, a spus o sursă. Ce se poate înţelege este că exstă posibilitatea ca in viitorul apropiat finanţarea să fie adusă de americani (sperăm noi la costuri mici) sau contractul să se metamorfozeze brusc într-o concesiune. Ipoteza unui împrumut sindicalizat de pe piaţa de capital de peste ocean explică prezenţa ambasadorului Gitenstein. Părţile au convenit să ţină secretul până vor definitiva noile înţelegeri.
Berceanu despre fostul ambasadorul american Taubman
„Cred că a venit de trei ori la mine cu delegaţia Bechtel. El era în fruntea delegaţiei (…) la discuţiile despre autostradă (…) de bani, de economie, de cutare, de cutare. O dată, de două ori. Că i-am şi spus odată: «Domnule ambasador, eu înţeleg că dvs. susţineţi interesele americane, dar totuşi parcă prea. Nu credeţi că… ??». Mi-a răspuns: «Nu, dom’le, aşa e la noi! Bechtel e o mare firmă americană, e o lucrare. Noi vrem ca lucrarea asta să fie un simbol al Americii…»“, povesteşte Berceanu.
