Într-o reacție fără precedent, cea mai importantă instituție universitară din România a criticat dur faptul că lucrările academice ale oamenii politici sunt evaluate pe criterii arbitrare iar din acest motiv oamenii de știință sunt priviți cu suspiciune în Occident.
Așa cum am anunțat încă de marți seara, Universitatea București a avut o reacție promptă imediat ce Consiliul Național de Etică (CNE) a anunțat un verdict de neplagiat în cazul lurării de doctorat a vicepremierului Gabriel Oprea. Trebuie spus că Universitatea București – unde Oprea și-a luat doctoratul – derula, la rândul ei, o investigație prin Comisia sa de Etică.
Jocul la intimidare
Universitatea București s-a arătat surprinsă de verdictul Consiliului Național de Etică, un organism mai degrabă politic, numit și aflat în subordinea Ministerului Educației și care nu anun țase că investighează cazul Oprea. Trebuie spus că, în cazul plagiatului premierului Ponta, Universitatea București a anunțat un verdict de plagiat, în timp ce CNE l-a negat. Deși premierul și-a dat doctoratul la Universitatea București a prevalat verdictul politic al CNE.
Citește și: Lucrarea de doctorat a lui Oprea nu scapă de Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti
Acest aspect a fost abordat de Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică din Universitatea București care a ridicat întrebarea: „de ce demnitarii sunt exceptați de la analiză în cazul plagiatului de către comisiile universitare și pe cei temei s-a decis că numai Consiliul Național de Etică se pronunță în cazuri de plagiat ale demnitarilor? De ce au nevoie demnitarii de doctorate? Se știe: aveau și au nevoie de medalii pe care să le atarne pe piept.”
Profesorul a fost ferm și a precizat că în cazul acuzațiilor de plagiat la adresa lui Gabriel Oprea, CNE nu a derulat nici un fel de anchetă. Apoi s-a referit la prejudiciul de imagine pe care cercetarea românească l-a avut după ce publicația științifică Nature l-a acuzat de plagiat pe premierul Ponta: “Pagubele de imagine produse de cazul din 2012 (Ponta n. red) sunt uriașe: românii care s-au realizat academic în străinătate au fost chestionați acolo în legătura cu modul în care se iau și se dau doctoratele în România. Oamenii nu rezista în Comisia de Etică a Universității. Ne-am expus și rezultatul a fost că premierul este în continuare doctor. M-am uitat peste programul guvernului 2014-2020: niciun cuvânt despre principiile de etică ce trebuie sa guverneze viața public”. Cu aceeași ocazie, profesorul Popescu a anunțat că – analizând cărțile publicate de demnitari în detenție, precum George Copos – “Comisia de Etică a ajuns la concluzia că trebuie scoasă prevederea că se poate sa ieși cu 30 de zile mai devreme din detenție dacă ai scris o lucrare științifică. Menținerea ei vulnerabilizează ideea de cercetare științifică”.
Istoria plagiatelor politice
7 mai 2012. Rl îl acuză de plagiat pe Ioan Mang, propunerea premierului Ponta pentru Ministerul Educației. Mang pleacă după o săptămână
18 iunie 2012. Revista Nature îl acuză pe premier de plagiat
29 iunie 2012. Consiliului de Atestare de Titlurilor confirmă plagiatul premierului Ponta
19 iulie 2012. Consiliul Național de Etică, din subordinea Ministerului Educației, a anunțat că Ponta nu a plagiat
20 iulie 2012 Universitatea București consfințește că o treime din lucrarea de doctorat a lui Ponta este plagiat.
14 octombrie 2013. Rl îl acuză pe ministrul de externe Titus Corlățean că a devenit conferențiar cu o carte copiată și trei articole compilate.
ianuarie 2015. Guvernul propune un act legislative care să îi permit premierului să renunțe unilateral la titlul de doctor.
1 iulie 2015. Portalul hotnews îl acuză pe Gabriel Oprea de plagiat.
8 iulie 2015. Consiliul Național de Etică consideră că Oprea nu a plagiat. Universitatea București nu recunoaște verdictul și nici temeinicia investigației.
Niciunul dintre demnitarii mai sus menționați nu a avut de suferit din punct de vedere academic și nu a fost sancționat.
