Ungaria deţine de la 1 ianuarie, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului UE, moştenind o agendă încărcată şi dificilă – criza din zona euro, modificarea Tratatului de la Lisabona, problema migranţilor romi, aderarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, potrivit NewsIn.
Preluarea preşedinţiei Consiliului UE – primul eveniment de acest gen de când Ungaria a aderat, în 2004, la blocul european a fost întâmpinată la Budapesta cu un spectacol impresionant de muzică şi lumină. Preşedintele Pal Schmitt s-a adresat naţiunii spunând că ţara sa este gata să se arate la înălţimea sarcinii ce îi revine. Două imense pancarte au fost arborate la aeroport, una pe turnul de control, cealaltă la terminalul principal: „Bine aţi venit în Uniunea Europeană”.
După Slovenia, în 2008, şi Cehia, în 2009, Ungaria este a treia ţară din fostul spaţiu comunist care se află la cârma Uniunii Europene. După preşedinţia ungară, va urma Polonia la conducerea Consiliului Uniunii Europene, de la 1 iulie, şi va fi pentru prima dată când două ţări est-europene se vor succeda la preşedinţia blocului comunitar.
Ungaria a preluat preşedinţia Consiliului UE într-un moment de controversă, în care este criticată inclusiv de către câteva state partenere. Premierul conservator Viktor Orban, care se bucură de o majoritate puternică în Parlament, a înăsprit controlul asupra presei şi a transferat statului din fondurile private de pensii. Într-un demers mai puţin obişnuit, Marea Britanie, Germania şi Luxemburg au criticat public Budapesta, Ministerul de Externe luxemburghez mergând chiar până într-acolo încât a pus în mod deschis sub semnul întrebării legitimitatea Ungariei de a conduce, în aceste condiţii, blocul european. Exprimându-şi îngrijorarea faţă de libertatea presei, aceste ţări au cerut Budapestei să revizuiască noua lege referitoare la media. Guvernul ungar a refuzat să se supună, iar legea a fost deja promulgată chiar în ultimele zile ale anului trecut.
Pe de altă parte, România şi Bulgaria, care vor să adere la Schengen în martie 2011, privesc cu speranţă spre preşedinţia ungară a Consiliului European, deşi au şanse mult ştirbite după ce Franţa şi Germania au anunţat oficial că se opun, considerându-le nepregătite. Budapesta, care asigură în prezent una din frontierele externe ale spaţiului Schengen, şi-a făcut o prioritate din aderarea României şi Bulgariei la acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate.
Cu toate acestea, principala provocare a preşedinţiei sale va fi pentru Ungaria criza din zona euro, deşi Budapesta nu foloseşte moneda unică şi nu se va putea alătura Eurogrup mai devreme de anul 2019, potrivit ultimelor estimări. Adâncirea îndatorării în zona euro rămâne de actualitate pentru Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.
Preşedinţia ungară, al cărei slogan este „O Europă puternică”, va fi marcată şi de lansarea unor delicate negocieri pentru bugetul multianual al UE (2014-2020), precum şi de problema integărării romilor, cea mai mare minoritate (10 milioane de persoane) din spaţiul european.
Un alt eveniment ce va marca preşedinţia ungară va fi al doilea summit al Parteneriatului de Est, ce va fi găzduit de Budapesta în luna mai. Parteneriatul este destinat să strângă legăturile cu şase foste republici sovietice – Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Armania, Georgia, Belarus – fără a le propune totuşi o perspectivă de aderare.
Totodată, în timpul celor şase luni ale preşedinţiei sale, Ungaria vrea să dea elan aderării Croaţiei la UE.
Preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului European de la Belgia va avea loc la 7 ianuarie, liderii belgieni şi ai Comisiei Europene fiind aşteptaţi la Budapesta încă din 6 ianuarie.
