Fondul creat de Guvern la Trezorerie e destinat să rămână o iniţiativă de formă, cred analiştii, care explică şi de ce România nu poate egala Coreea de Sud.
Prin Fondul Naţional de Solidaritate, înfiinţat recent de Ministerul Finanţelor, românii pot dona bani pentru a salva România din criza economică, individual sau prin intermediul angajatorului. Contul este deschis la toate unităţile Trezoreriei statului, iar donatorii pot opta să rămână anonimi sau accepta să le apară numele pe site-ul MF.
Potrivit Finanţelor, sumele astfel colectate „se încasează ca venituri la bugetul de stat şi se evidenţiază într-un cont distinct de venituri bugetare, şi în consecinţă aceste sume nu sunt afectate unei cheltuieli bugetare anume”.
Succesul asiatic
Aurelian Dochia, de la Centrul Român pentru Politici Economice, susţine că România a mai avut experienţe similare în anii ’90, care au funcţionat însă slab şi pentru că destinaţia banilor nu a fost suficient de transparentă. „Aceste fonduri nu au funcţionat decât în perioadă de război. În mod normal, nu există o mobilizare mare în acest sens”, mai arată Dochia. Aurelian Dochia a explicat că numai în 1997 în ţările asiatice pare să fi funcţionat aceste fonduri de solidaritate. În Coreea de Sud, Malaezia şi Thailanda, de pildă, autorităţile au făcut apel la populaţie să-şi doneze bijuteriile în schimbul unor obligaţiuni guvernamentale. Potrivit World Gold Council, Coreea de Sud a strâns o cantitate semnificativă, aproximativ 270 de tone de aur, care a fost plasat fie în rezerve, fie vândut pentru a plăti o parte a datoriei externe.
Cine donează cu forţa
Totuşi, Guvernul de la Bucureşti a decis, la şedinţa din 16 iunie, ca toate veniturile de peste 8.000 de lei încasate de angajaţii ministerelor să fie donate la Fondul Solidaritatea. De asemenea, sumele câştigate de funcţionari din prezenţa lor în Consiliile de Administraţie şi în Adunările Generale ale Acţionarilor de la companiile naţionale, vor ajunge direct la acest Fond. Fiecare astfel de reprezentant va întocmi o declaraţie de donaţie, prin care consemnează că acceptă benevol să cedeze suma în contul „Solidarităţii”. La Ministerul Economiei, spre exemplu, există consilieri sau secretari de stat care vor dona sume foarte importante de bani, rămânând în mână doar cu salariul care, micşorat, va ajunge la 3.600 lei pe lună. Directorul de cabinet al ministrului Adriean Videanu, Marian Ţurlea, va fi nevoit să doneze peste 16.000 de lei pe lună, în condiţiile în care el câştiga peste 20.000 lei ca membru în CA la Eon Gaz România, SC Distrigaz Compet SA, SC Hidroelectrica sau membru în consiliul de supraveghere la SC Petrom SA. De asemenea, secretarul de stat, Constantin Stafie va vărsa în contul Fondului suma de 13.139 lei , bani pe care i-a câştigat din 2009 pentru calitatea de membru în Comitetul Interministerial (CIFGA) de la Eximbank.
La Ministerul Finanţelor, trei secretari de stat şi preşedintele ANAF vor aduce o contribuţie masivă la Fondul Solidaritatea. De exemplu, Bogdan Drăgoi va ceda indemnizaţiile de peste 23.000 lei lunar, obţinute ca membru în comisia de selecţie la Fondul Solidaritatea şi preşedinte al CIFGA de la Eximbank. La rândul său, Graţiela Iordache va ceda venituri de 25.000 de lei, realizate din prezenţa în şapte societăţi de stat. De asemenea, şeful ANAF, Sorin Blejnar, va ceda cele 12.000 lei câştigate de la Eximbank.
