21.8 C
București
duminică, 29 septembrie 2024
AcasăSpecialUnde duce autostrada lui Oprescu?

Unde duce autostrada lui Oprescu?

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), altul decât cel care în primăvară îi blocase grandioasele viziuni urbanistice, i-a aprobat zilele trecute primarului indicatorii tehnico-economici ai autostrăzii suspendate, un vis vechi de câţiva ani al acestuia. Autostrada-şosea care va pleca din estul Capitalei – zona Colentina pentru a ajunge în zona de nord-vest – Virtuţii va arde din bugetul Primăriei Generale 1,5 miliarde euro, cât costă lucrarea, potrivit studiului de fezabilitate. Din toată suma, vor fi expropriate terenuri în valoare de 233 milioane euro, iar lucrările propriu-zise vor costa 1,15 miliarde euro. Pentru fiecare din cei 13 kilometri ai şoselei construite la o depărtare de câţiva kilometri de centrul Bucureştiului, Sorin Oprescu este gata să dea din banii contribuabililor nu mai puţin de 88 milioane euro, adică de câteva ori mai mult decât suma la care se poate face un kilometru de autostradă pe oricare din văile ce traversează Carpaţii. Se justifică efortul? Este construirea unei autostrăzi – inel median soluţia pentru traficul bucureştean?

Mă tem că nu, iar autostrada ar putea face mai mult rău decât bine. In cel mai bun caz realizarea autostrăzii mediene nu va fi suficientă, iar aceasta va crea alte probleme. La provocări cel puţin la fel de dificile, capitalele europene au găsit soluţii mult mai inteligente. Viena oferă locuitorilor numeroase parcări situate pe al doilea inel al oraşului, iar pătrunderea în interiorul inelului arde la buzunar. Acolo nimeni nu interzice, dar luxul costă. Parcarea se face doar la marginea trotuarului iar, in interiorul inelului median, doar pe baza unor tichete cu valabilitate de cel mult două ore. Sectoarele oraşului sunt numerotate în spirală, pornind din centru, iar primăriei i-a venit uşor să impună parcarea contra cost în primele zece sectoare. O dimineaţă de parcare în Viena te poate costa 10-15 euro. Intrarea în centrul Londrei costă 6 lire şi acelaşi sistem se găseşte în Torino Italia. Mult mai inventivă, primăria Stockholm a introdus o taxă de acces în oraş care variază în funcţie de congestia traficului. Totul se controlează cu câteva zeci de camere de luat vederi şi detectoare laser. Sistemul a dus la dimnuarea traficului cu 22%, la micşorarea numărului de accidente cu 5-10% şi, nu în ultimul rând, la scăderea cantităţilor de dioxid de carbon cu 14%. Transportul public urban a crescut cu 6%.

Sigur că nu este suficientă introducerea taxelor. Deoarece plătesc impozite locale locuitorii au dreptul la un transport confortabil, indiferent că acesta se face cu autoturismele personale sau cu vehiculele publice. Toate oraşele vestice menţionate au construit parcări la marginea inelelor rutiere unde maşinile pot fi lăsate. A trebui dezvoltat însă un sistem alternativ de transport public, eficient, comod şi rapid, ceea ce nu e cazul transportului bucureştean. Aici, autobuzele Mercedes merg cu aerul condiţionat închis chiar dacă afară sunt 40 grade Celsius, deoarece mai câştigă şi şoferul la motorină. Ar fi necesare Capitalei benzi dedicate de circulaţie transportului public şi piste adevărate pentru biciclişti. Sensul de circulaţie pe benzile arterelor aglomerate ar trebui modificat în funcţie de trafic. Toate acestea plus pasaje de subtraversare în zona intersecţiilor dintre străzile importante ar face inutilă autostrada de miliarde de euro a primarului.

In absenţa unor restricţii de acces in interiorul inelului median dar şi a unui transport public civilizat autostrada lui Oprescu va invita şoferii în tranzit să viziteze Bucureştiul la volanul maşinii lor, va fi o sursă de intoxicaţie cu gaze de eşapament pentru locuitorii din zonele învecinate şi va facilita accesul spre centrul Bucureştiului.

Pentru  pamaresul electoral al primarului Oprescu autostrada va face însă bine. Una dintre cerinţele românilor faţă de edilii lor este că aceştia trebuie să le asigure infrastructura necesară pătrunderii lor gratuite cât mai adânc în orice loc, fie că e vorba de inima Deltei Dunării,  de sumeţia platoului Bucegilor sau de trotuarul din faţa cafenelei situate în centrul vechi al Capitalei.

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Platforma X a lui Elon Musk își schimbă poziția în fața Curții Supreme din Brazilia, cerând ridicarea interdicției

Într-o schimbare semnificativă de atitudine, platforma de socializare X, deținută de Elon Musk, a declarat Curții Supreme din Brazilia că a respectat ordinele de...

Germania și Franța cer amânarea controalelor biometrice la frontierele UE, invocând riscul de haos pentru călători

Germania și Franța au notificat Comisia Europeană că noul sistem de controale biometrice la frontierele Uniunii Europene nu este pregătit pentru implementare, relatează Financial...

Patriarhia Română îndeamnă la rugăciune și solidaritate din partea clericilor și credincioșilor în fața avertizărilor meteo de furtuni

În contextul avertizărilor meteorologice de cod galben și portocaliu de furtuni puternice și ploi abundente, Patriarhia Română face apel la rugăciune și solidaritate din...
Ultima oră
Pe aceeași temă