România pare să ilustreze foarte bine oftatul cronicarului Grigore Ureche, care spunea că nu vremurile sunt sub oameni, ci oamenii sub vremuri. Sau, ca să cităm din clasici în viaţă, iarna nu-i ca vara şi nici vara ca iarna. De aceea, o dată cu primele zile mai călduroase din iunie au şi început să apară primele probleme. Trenul de noapte dinspre Oradea spre Bucureşti întârzie câte o oră, din cauza căldurii, deşi trenul cu pricina nu circulă tocmai în cea mai călduroasă perioadă a zilei. Şi problemele de acest fel nu sunt decât la început. Până acum câteva săptămâni, trenurile întârziau din cauza vremii reci din munţi, ba că era gheaţă, ba că era zăpadă. Acum, urmează o avalanşă de ştiri cu ravagiile făcute de caniculă şi cu sfaturi date pe un ton grav de către medici, care le vor recomanda pacienţilor să nu iasă pe stradă în orele de la prânz, să consume multe lichide şi să poate şepcuţe pe cap. Însă lucrul care enervează cel mai tare este isteria care este generată de evenimentele meteo. Cred că dacă nu ar fi atâtea minţi înfierbântate, şi canicula ar fi mai uşor de suportat.
