Se știe clar că fără apă putem trăi cel mult o săptămână, dar fără mâncare, perioada de supraviețuire variază foarte mult. În anii ’60, scoțianul Angus Barbieri a uimit întreaga planetă după ce nu a mâncat nimic timp de 392 de zile.
Povestea reiese din rapoartele medicale publicate de medicii săi, în 1973, în „Postgraduate Medical Journal“, relatează Sciencealert.com. Potrivit acestora, scoțianul ceruse, în 1965, ajutorul specialiștilor de la Universitatea de Medicină din Dundee. Pe atunci avea doar 27 de ani, dar cântărea 214 kilograme. Medicii i-au impus o abstinență scurtă, sperând ca astfel tânărul să piardă câteva kilograme, dar nu s-au așteptat că acesta o va continua.
Zilele fără mâncare s-au transformat în săptămâni, iar Barbieri era dornic să continue programul. Deși își fixase o țintă absurdă și riscantă – abstinențele prelungite sunt considerate periculoase – tânărul dorea să atingă ceea ce el considera că ar fi „greutatea ideală“, de 80 kg. Așa că a continuat înfometarea.
Medicii au fost surprinși de faptul că tânărul făcea asta acasă și venea la spital doar pentru controale. Testele de sânge demonstrau că el chiar nu mănâncă, iar săptămânile se transformau în luni.
Tânărul lua, uneori, vitamine, inclusiv potasiu și alte săruri. Avea voie să bea cafea, ceai și apă minerală, toate fără calorii. Câteodată adăuga un strop de zahăr sau de lapte în ceai, mai ales în ultimele săptămâni de abstinență.
La sfârșitul acestui calvar, la 11 iulie 1966, acele cântarului s-au oprit la 80,74 kg, iar cinci ani mai târziu Angus Barbieri încă era aproape de aceeași greutate, avea doar 89 kg.
Înainte de prima masă după acest post prelungit, Barbieri le-a spus celor din jur că a uitat gustul mâncării. La micul dejun din acea dimineață de vară a mâncat un ou fiert, o felie de pâine cu unt și o cană de cafea nea-gră.
După ce a ajuns la o greutate normală, bărbatul a avut o viață împlinită și a crescut doi fii. Această poveste arată capacitatea remarcabilă a corpului uman de a supraviețui din propriile rezerve de grăsime, dacă acestea sunt suficiente. Dar acest gen de dietă extremă poate fi mortală. Nimeni nu poate supraviețui fără energie, care provine din alimente și care poate fi furnizată doar pentru o anumită perioadă de timp de depozitele de grăsime.