» Liderul gruparii infractionale care se ocupa de falsificarea cartilor de credit este un roman in varsta de 31 de ani.
» In total au fost arestate 124 de persoane, dintre care 99 sunt romani, in urma unei operatiuni de amploare desfasurate pe teritoriul Spaniei, dar si al Olandei, Irlandei, Belgiei, Austriei, Turciei si Cehiei.
» Se pare ca o parte a acestei retele actiona si in Romania, de unde trimitea in Spania, prin SMS, numerotatiile false de carduri bancare.
Operatiunea "Pipas", asa cum a fost denumita ea de autoritatile spaniole, menita sa prinda o grupare infractionala care se ocupa cu falsificarea si utilizarea frauduloasa a cartilor de credit, s-a lasat cu arestarea a 124 de persoane, dintre care 99 sunt cetateni romani, dupa cum au precizat reprezentantii Politei Romane. Capul gruparii transforntaliere este D. Adrian Florin, un cetatean roman in varsta de 31 de ani, originar din Ardeal, cu antecedente penale tot in acest domeniu. Romanul a fost prins pe data de 12 februarie in Valencia, unde se afla cartierul general al retelei. De altfel, toti cetatenii romani care faceau parte din aceasta grupare vin din Transilvania si au antecedente penale. Printre cei arestati se numara si sase femei, care aveau rolul de a acoperi activitatea retelei. Chestorul Gheorghe Popa, inspector general al Politiei Romane, a precizat ca "sunt si romance printre cele sase femei retinute". Din aceasta retea mai faceau parte spanioli, rusi, maghiari si francezi. Bilantul autoritatilor spaniole difera insa de cel al Politiei Romane, fiindca Ministerul de Interne din Spania a anuntat ca a arestat 443 de persoane, dintre care majoritatea tot romani. Potrivit Ministerului de Interne spaniol, "aceasta operatiune, care a demarat in septembrie, a permis desfiintarea unei mari parti a organizatiilor de infractori de origine romana instalate in Spania". Numarul exact al membrilor gruparii va fi facut public de autoritatile de la Madrid saptamana viitoare, dupa ce vor fi centralizate toate datele.
Politia romana a confirmat faptul ca, in afara Spaniei, s-au facut arestari si pe teritoriul altor sase tari europene – Olanda, Irlanda de Nord, Belgia, Austria, Turcia si Cehia – unde opera reteaua de falsificatori. In urma investigatiilor efectuate in ultimele 5 luni de autoritatile spaniole impreuna cu ofiteri romani de la Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate reiese ca o parte a membrilor acestei grupari actiona si in Romania, unde confectiona o parte din mijloacele de falsificare a cardurilor bancare. Numerotatiile false de carduri bancare erau transmise din Romania in Spania prin intermediul unor mesaje SMS. Chestorul Gheorghe Popa a precizat ca, desi pe teritoriul Romaniei nu s-au facut inca arestari, "acest gen de criminalitate este in atentia politiei romane", care are in vizor "mai multe persoane ce ar avea legatura cu gruparea".
Operatiunea de prindere a infractorilor a fost demarata marti, 12 februarie, si a luat sfarsit miercuri, pe 13 februarie. Judecatorul Fernando Grande Marlaska, care, potrivit cotidianului spaniol ABC, se ocupa de acest caz, a fost cel ce a cerut ca arestarile sa nu dureze mai mult de o zi pentru ca membrii retelei sa nu poata comunica intre ei. Conform chestorului Gheorghe Popa, pe 12 februarie au fost efectuate 18 perchezitii si au fost confiscate peste 300 de carduri false. Pe langa clonele cardurilor, au mai fost luate si dispozitive electronice destinate falsificarii cartilor de credit, cum ar fi aparatura pentru copierea si inscriptionarea benzii magnetice a cardurilor, dar si imprimante termice necesare pentru personalizarea cardurilor.
Cotidianul spaniol ABC
METODE
Modul de operare
Conform presei spaniole, infractorii actionau in grupuri de cate cinci sau sase persoane si pentru a-si acoperi activitatea principala, clonarea cartilor de credit, desfasurau si alte activitati cum ar fi furtul. Metoda pe care o folosea reteaua pentru clonarea cartilor de credit era simpla. Gruparea captura informatiile prin echipamente montate la POS (n. red. – "Point of Sale", adica locul unde au loc tranzactii comerciale) instalate la magazine sau prin dispozitive care erau atasate bancomatelor care copiau PIN-urile si informatiile personale inscrise pe carduri. Virgil Spiridon, specialist in fraude informatizate, a explicat ca, pentru a putea copia datele de pe POS-uri, "se organizau spargeri care mascau compromiterea POS-urilor". Pasul urmator dupa preluarea datelor era transcrierea lor pe niste carduri clonate, apoi o alta parte a retelei folosea cardurile falsificate pentru achizitionarea de bunuri sau retragere de bani de la bancomate.
