Un punct pe harta lumii râvnit de mulţi. Cipru, e un loc în care grecii, romanii, otomanii, şi mai recent, britanicii şi turcii şi-au lăsat amprenta.
Un pic de humus, un pic de tahina, nişte ţaţiki, o salăţică de roşii, ceva chiftele, câţiva melci fripţi, nişte măsline, o frigăruie de pui, un piept la grătar, nişte costiţă, ceva ceafă de porc, câţiva calamari pane cu cartofi prăjiţi, nişte cârnaţi cu orez, jumări, o salată de cartofi, un pic de brânză pe grătar şi vreo cinci sosuri. Desigur, nu poate să lipsească un peşte şi, la final, un mic desert din fructe confiate. Totul stropit cu ulei de măsline. Şi, desigur, cu vin. Nu, lista pe care tocmai aţi citit-o nu e meniul pentru o nuntă. E doar o banală cină într-un restaurant cipriot. E „mizilicul” sau „meze” pe care îl servesc, de obicei, localnicii. Se aseamănă într-un fel cu ceea ce francezii ar putea numi „Hors d’oeuvres”. Numai că aperitivul lor poate ajunge până la 30 de feluri diferite: zeci de farfuriuţe cu feluri şi sosuri diferite. Aşa că nu mai aşteaptă nimeni şi felul principal.
Desigur, acest principiu „un pic din toate” nu face bine la siluetă. Dar sunteţi în vacanţă, nu? Aşa că măcar atunci puteţi să luaţi o pauză. Iar repetarea deasă a „mezelor” nu face bine nici la portofel. Nu e foarte scump, dar nici foarte ieftin: 15-25 euro. De persoană.
Dar nici Cipru nu este o destinaţie foarte ieftină. Nici prea scumpă. Este, în schimb, un loc în care amatorii de peşte şi fructe de mare se vor simţi ca în Paradis. (Încercaţi restaurantele pescăreşti: un pic de calamar, un pic de caracatiţă, un pic de sepie, o dorada… ş.a.m.d). E un loc în care amatorii de zile însorite pot să stea zile întregi pe plajă. E un loc în care excursiile la mănăstiri şi biserici sunt aproape obligatorii. De pildă, în Larnaca, e o biserică închinată Sfântului Lazăr. Conform tradiţiei răsăritene, după ce Lazăr a fost readus la viaţă, ar fi ajuns în Cipru. Aici şi-ar fi trăit ultimii ani din viaţă. Iar biserica ridicată în mijlocul oraşului ar fi fost aşezată desupra mormântului acestuia.
La câţiva kilometri de Limassol e Amfiteatrul Roman de la Kourion. Cu o spectaculoasă vedere către mare, amfiteatrul este folosit şi acum pentru reprezentaţii teatrale. La fel de spectaculoase sunt şi „Mormintele regilor” de lângă Pafos, un loc numit aşa tocmai datorită „măreţiei” sale, deşi niciun conducător de ţară nu a fost înmormântat aici. Castelul de la Kolossi, de lângă Limassol, e mărturia dezvoltării economice a insulei în Evul Mediu. E locul din care se gestiona producţia şi exportul de zahăr sau vin. Şi acum vinul licoros Commandaria reprezintă una dintre emblemele insulei. Neapărat pe lista de locuri de vizitat trebuie trecut şi „Petra tou Romiou”, locul din care se spune că ar fi apărut, din spuma mării, zeiţa Afrodita. Şi dincolo de poveşti şi legende, e un loc de vizitat pentru priveliştea pe care o oferă. Şi nu vă speriaţi, chiar dacă obiectivele turistice majore nu sunt foarte apropiate, distanţele sunt totuşi mici. Între Larnaca şi Limassol sunt doar 55 de kilometri. Veţi ajunge acolo mai uşor şi mai repede decât din Bucureşti la Ploieşti.
Transport
Compania aeriană BlueAir operează câte un zbor zilnic direct pe relaţia Bucureşti – Larnaca, cu aeroanave Boeing 737-800 Next Generation. Preţul biletelor poate începe de la 66 euro
(taxele pentru bagaj şi pentru procesarea tranzacţiei sunt incluse) pentru un zbor dus-întors. Dacă nu mai găsiţi locuri în promoţie, preţurile vor porni de la aproximativ 135 euro.
