Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 61 de sortimente de croasanți fabricate/distribuite de către următorii producători: Derpan, Chipita România, Asmin Star, Mert, Aponon Dias, Boromir Ind, Gunz Austria, Dal Colle Industria Dolciaria Italia, Billa România, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland.
La numai 31% din sortimentele analizate se menționează pe etichetă compoziția atât pentru aluat, cât și pentru umplutura croasantului. Umplutura reprezintă între 14% și 35% din cantitatea totală a croasantului. În privința ingredientului care dă denumirea umpluturii, proporția acestuia în umplutură variază astfel:
- Caise între 0,29 grame și 8,16 grame;
- Cireșe între 0,9 grame și 8,16 grame;
- Căpșuni între 1,08 grame și 5,9 grame;
- Vișine: 8,88 grame;
- Cacao pudră între 0,35 grame și 2,52 grame;
- Ciocolată între 0,10 și 1,29 grame;
- Frișcă pudră: 0,45 grame;
- Lapte praf degresat: 0,16 grame;
- Gălbenuș de ou: 0,26 grame;
- Pastă de alune între 0,4 grame și 3,6 grame;
- Extract de vanilie: 0,001% din conținutul umpluturii;
- Suc de portocale între 3,5 ml și 3,58 ml;
- Șampanie: 0,16 ml;
- Rom: 0,5 ml;
- Iaurt: 2 grame;
- Lapte cocos pudră: 0,35 grame.
- 26% din produsele analizate conțin margarină!
- 21% din produsele analizate conțin unt în proporție neprecizată.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de caise, aromă de cireșe, aromă de căpșuni, aromă de unt, aromă de alune de pădure, aromă de vanilie, aromă de ciocolată, aromă de caramel, aromă de vin spumant și arome nedefinite. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, între 3 și 10 aditivi;
- 75% din produsele analizate conțin între 5 şi 10 aditivi alimentari;
- 33% din produsele analizate conțin câte 5 aditivi alimentari;
- 20% din produsele analizate conțin câte 9 aditivi alimentari;
- 97% din produsele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;
- 92% din produsele analizate conțin conservanți, iar 61% din acestea conțin câte 2 conservanți;
- 77% din produsele analizate conțin acid citric;
- 23% din produsele analizate conțin alginat de sodiu;
- 13% din produsele analizate conțin sorbitol;
- 13% din produsele analizate conțin acid fosforic;
- 13% din produsele analizate conțin difosfat disodic;
- 82% din produsele analizate conțin arome sintetice.
Grăsimile saturate şi riscul pentru sănătate
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 307,06 kcal și 488 kcal. În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 12 grame și 30 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,4 grame și 15 grame. 41% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi. În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Cantitatea de carbohidrați per 100 grame produs variază între 43 grame şi 63 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 9 grame şi 28 grame. 26% din produsele analizate conţin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adică între 16 grame zahăr şi 28 grame zahăr per 100 grame produs. În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 1 gram şi 3,1 grame.
Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame și 9,4 grame.
Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 0,1 grame și 0,9 grame.
"Nevoia de dulce ne copleșește, pentru că am fost învățați cu gustul dulce încă de când ne-am născut. Dacă citiți eticheta produselor ambalate pe care le cumpărați, veți vedea că toate conțin zahăr, inclusiv laptele praf. Și atunci, cum să nu căutăm gustul dulce și plăcerea mentală asociată? Că doar nu o să avem senzații mentale numai la ceafa de porc?
Treaba este însă foarte serioasă, iar croasanții sunt bombe calorice, pline de zahăr și uleiuri vegetale, fără aport nutrițional corect. Sunt tată și dacă nu setez acum alimentația copiilor, după vârsta de 7 ani o să fie foarte greu. Obișnuința și numărul de celule grase se formează în primii 7 ani de viață. Copiii noștri recunosc doar amelioratorii de gust și de aici nevoia de porcării alimentare. Ei nu mai recunosc gustul de carne, brânză, ou, legume, ci de înlocuitorii sau bazaconiile cu care sunt îndopați.
Să nu ne mai mirăm că trăim puțin, dacă mâncăm prost și nu ne mișcăm! 70% din bolile de care suferim și murim se datorează modului în care trăim! Peste 30% din cancerele de care suferim pot fi prevenite! Cum? Simplu, iubind și făcând bine, hrănindu-ne și nu «umplând mațu», miscându-ne și nu înțepeni în scaunul de la birou!”, spune Dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate“, membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică“, reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață“ (ELMO)
"Un simplu croissant conţine în medie aproximativ 4 linguriţe de zahăr, generând în acelaşi timp şi aproape un sfert din numărul necesar de calorii de care avem nevoie zilnic. Înglobează atât câteva sute de calorii „goale”, cât şi cele mai inflamatoare alimente care nu fac decât să crească numărul problemelor sistemului digestiv. Spre exemplu, făina de grâu, laptele de vacă, soia şi zahărul sunt alimentele conţinute într-un croissant care cresc inflamaţia intestinală, asociată cu declanşarea multor sensibilităţi alimentare sau chiar şi cu infecţiile fungice.
Numai făina de grâu conţine câteva sute de peptide inflamatoare care nu se pot descompune atât de uşor la nivelul enzimelor pancreatice. De aceea, ingestia glutenului este asociată în mod direct cu declanşarea bolilor autoimune, apărute în urma instaurării sindromului de permeabilitate intestinală.
În acelaşi timp, laptele de vacă conţine multă lactoză care ajunge să fie nedigerată, în timp ce soia este o cereală care cuprinde prea multă histamină, prezenţa în exces a acestui neurotransmiţător fiind asociată cu izbucnirea bolilor alergice respiratorii sau cutanate.
Zahărul completează lejer acest tablou bolnăvicios, întrucât creează o dependenţă de 8 ori mai mare decât cocaina. Dr. Mark Hyman este de părere că „zahărul aprinde creierul precum o face jocul Pinball, în timp ce cocaina şi heroina activează o singură zonă a plăcerii la nivelul creierului.” În plus, un croissant conţine şi multe grăsimi vegetale inflamatoare, emulsifianţi, acidifianţi, stabilizatori, arome sau conservanţi care cresc şi mai mult gradul inflamaţiei intestinale, fiindcă intestinul cere nutrienţi, nicidecum antinutrienţi.
De asemenea, energia pe care o oferă un croissant este una de scurtă durată şi deloc sănătoasă, întrucât acei carbohidraţi cu ardere rapidă destabilizează aproape instantaneu nivelurile glicemiei“ spune Dumitru Balan, nutriţionist www.vindecadai.ro.
"Inventat de către austrieci cu mai bine de 400 de ani în urmă, în timpul asediului Vienei de către otomani, croasantul a devenit simbolul micului dejun franţuzesc. Numai că acest produs fabricat în sistem industrial nu are nimic în comun cu cel tradiţional realizat în unităţile de alimentaţie publică de notorietate. Reţeta croasantului tradiţional conţine făină, unt (70% din cantitatea de făina folosită), apă, lapte (20% din cantitatea de făina folosită), zahăr, drojdie, sare şi ouă. Din păcate, croasanții comercializați în supermarket constituie pachețelul multor copii, dar, puţini părinţi cunosc faptul că aceste sortimente de croasanți au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Croasanții sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic“, transmite Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
