Ulrich Burger este un german originar dintr-o mica localitate de langa Koln, care a studiat istoria la Bonn si Dusseldorf. Traieste in Romania de mai multi ani, perioada care i-a prilejuit sa scrie o carte despre Cluj si unele aspecte din Bistrita-Nasaud, lucrare pe care a publicat-o in Germania. Intalnindu-l, a avut amabilitatea sa ne acorde interviul de fata.
Reporter: Din CV-ul dvs. remarc faptul ca istoria acestor tari din Europa de Est v-a preocupat de la inceputul studiilor superioare, nu?
Ulrich Burger: Da, chiar asa s-a si chemat domeniul studiat la facultate: „Istoria Europei de Est” cu tot ceea ce presupune un astfel de profil. Ple-cand de aici, am cercetat si publicat, in anul 2000, cu sprijinul si in edita-rea „Academiei Civice” din Bucuresti, cartea „Misiunea Ethridge in Romania”, un raport pe care acesta l-a intocmit, dupa o cercetare amanuntita la fata locului, pentru presedintele SUA de atunci, Truman, in anul 1945. Una peste alta, el concluziona ca Guvernul Groza de atunci nu este nici adeptul, nici favorabil dezvoltarii unei democratii autentice in Romania. Desigur, timpul ne-a demonstrat ca acest raport n-a avut nici un ecou in randurile aliatilor de atunci, ceea ce a dus la instaurarea comunismului in Romania intr-o varianta dictatoriala de cea mai trista amintire.
R.: Chiar teza de doctorat, din 2003, ati dedicat-o, ca sa zic asa, tarii noastre…
U. B.: Da, ea a avut ca tema „Intre cooperare si confruntare? Partidele istorice din Romania in controversa politica cu Uniunea Sovietica in anii 1944-1945”. Deci, o teza foarte aplicata care a necesitat un studiu amanuntit al arhivelor si altor documente din epoca respectiva, dar care m-a pasionat foarte mult, facandu-ma sa inteleg foarte multe fenomene negative ale epocii si, prin elaborarea ei, sa aduc o contributie, cat de cat, la cunoasterea mai buna a unor realitati politice si sociale ale vremii; sau, altfel spus, asupra unei istorii atat de aproape de noi, generatia de astazi.
R.: Cum ati ajuns la Cluj, unde, deocamdata, v-ati stabilit cu domiciliul si locul de munca, oras care v-a inspirat o alta carte?
U. B.: Am castigat, in septembrie 2001, postul de asistent cultural in cadrul Institutului de Relatii Externe al Germaniei pentru sprijinirea etniei germane din Bistrita-Nasaud. Apoi, am preluat, in urma unui interviu, postul de director al Centrului Cultural German din Cluj-Napoca. Aceasta institutie este sustinuta de Societatea Culturala Romano-Germana, sub presedintia prof.univ.dr. Andrei Marga, pe atunci rectorul Universitatii „Babes-Bolyai” (azi presedintele Colegiului Academic al universitatii amintite). Postul de director la Centrul Cultural German este finantat de Fundatia „Robert Bosch”. Experienta acumulata deja privind realitatile din Romania a determinat conducerea fundatiei sa-mi ofere acest post, unde am functionat doi ani si jumatate, urmarind un program de dezvol-tare a legaturilor culturale dintre cele doua tari. Ceea ce, cred, am si reusit sa fac.
R.: Intr-adevar, sunt cunoscute activitatile Centrului Cultural German din acea perioada, prezentari de filme, invitarea la Cluj a unor personalitati de prima marime din lumea germana a scriitorilor, muzicienilor, filmului etc. Amintesc de pianistul Wolfram Schmitt-Leonardy, de scriitorul Eginald Schattner, de artistul plastic Ottmar Horl (realizatorul instalatiei cu pitici din curtea interioara a Centrului Cultural German), de manifestarile de la centru sau de la alte institutii colaboratoare, interesante si, de mult ori, inedite pentru publicul clujean… Asa ati ajuns, desigur, la cartea despre oras, carte intitulata…?
U. B.: … „Cluj-Napoca. La rascrucea dintre istorie si cultura. O plimbare prin Cluj din timpul romanilor pana in prezent” („Klausenburg. Im Schnittpunkt von Geschichte und Kultur. Ein Spaziergang durch Klausenburg von der Romerzeit bis in die Gegenwart”). De fapt, este o istorie succinta a orasului, bazata pe literatura referitoare la istoria urbei, dar infatisand si frumusetile actuale. Este un volum ilustrat cu 56 de imagini foto alb-negru si color (20), de catre tanarul artist fotograf Lucian Muntean, originar si el dintr-o zona saseasca, anume din Sighisoara. In fotografiile lui sunt redate monumente istorice si de cultura, arhitectura deosebita a unor cladiri, catedrale, institutii, feeria unor bulevarde etc. Dar si imagini din Bistrita, Arcalia, Lechinta. Cartea a aparut recent in Germania, in limba germana, la Editura „Perspektivenverlag”, profilata pe publicatii turistice. Sper ca unii cititori ai ei sa devina turisti in Cluj-Napoca.
R.: Si ati „sfarsit” devenind partial „roman”, la figurat vorbind, prin casatoria dvs. cu Luminita, profesoara de matematica din Targu-Mures.
U. B.: Da, si suntem foarte fericiti. Casatoria religioasa am facut-o in marea Biserica „Sfantul Mihail” din Cluj-Napoca, care, la origini, a fost inceputa de comunitatea germana stabilita pe aceste frumoase meleaguri cu peste 800 de ani in urma, Clujul fiind unul dintre cele 7 burguri germane din Transilvania, in hotarele lui fiintand, la inceputul secolului XIII, si o cunoscuta manastire benedictina, pe locul actualei Biserici „Calvaria”. Deci m-am casatorit si muncesc – acum in domeniul economic – intr-un oras care leaga puternic, prin istorie si traditii cele trei etnii – romana, maghiara si germana – intre ele existand de-a lungul timpurilor numeroase legaturi. Acest oras, prin istoria, traditia, cultura si frumusetea lui, m-a determinat sa scriu aceasta carte.
