La doar patru luni dupa ce a socat intreaga lume testand prima sa bomba atomica, Phenianul a acceptat sa faca primii pasi importanti spre renuntarea la programul sau de inarmare nucleara. Bineinteles, nu fara a primi compensatii importante.
Dupa o runda de negocieri-maraton, care a avut loc la Beijing, reprezentantul Chinei, Wu Dawei, a anuntat ieri ca delegatiile celor sase parti implicate in solutionarea problemei coreene (cele doua Corei, SUA, China, Japonia si Rusia) au ajuns la un acord, care a fost primit cu aplauze.
Coreea de Nord s-a angajat ca, in termen de doua luni, sa isi inchida principalul reactor nuclear, cel de la Yongbyon, cu toate facilitatile aferente, si sa permita accesul expertilor AIEA, care sa certifice indeplinirea acestui angajament. De asemenea, Phenianul va trebui sa prezinte celor cinci parteneri de negocieri o lista completa a programelor sale nucleare si sa inceapa lichidarea acestora.
In schimb, daca se va confirma inchiderea reactorului de la Yongbyon, Coreea de Nord va primi, in termen de 60 de zile, un ajutor de urgenta constand din 50.000 de tone de petrol, urmat de alte 950.000 de tone de petrol in cazul renuntarii complete la programele nucleare.
Progresele inregistrate vor fi analizate in cadrul unei intalniri a cinci grupuri de lucru, la 19 martie, urmata, dupa inca o luna, de o reuniune la nivel de ministri de Externe ai celor sase.
Phenianul a obtinut si un angajament important din partea Statelor Unite: inceperea demersurilor pentru scoaterea Coreii de Nord de pe lista tarilor care sustin terorismul si ridicarea sanctiunilor comerciale si financiare impuse de SUA, inclusiv deblocarea conturilor nord-coreene de la Banco Delta Asia din Macao. Mai mult, delegatia americana, condusa de secretarul de stat adjunct Christopher Hill, si-a exprimat disponibilitatea de a purta convorbiri bilaterale cu Coreea de Nord (solicitate de mult timp de Phenian), cu posibilitatea de a stabili relatii diplomatice, in conditiile in care cele doua parti au ramas, tehnic, in stare de razboi, din 1953, cand razboiul din Coreea s-a incheiat nu printr-un acord de pace, ci doar printr-un acord de incetare a focului.
“Criticii de serviciu” ai politicii externe a presedintelui american George W. Bush s-au grabit sa denunte concesiile mult prea mari facute Coreii de Nord, punandu-le pe seama nevoii de succes a Washingtonului, care ar pierde teren in gestionarea situatiei din Irak si a crizei iraniene. Fostul ambasador al SUA la ONU, James Bolton, a apreciat ca termenii acordului trimit un “semnal gresit”, de incurajare, statelor atrase de proliferarea nucleara. Dar, in cazul in care Phenianul isi va respecta angajamentele, acordul de la Beijing este un succes incontestabil al administratiei Bush si al celorlati parteneri de negocieri.
