România la 152 de ani de la Unirea Principatelor Române: o ţara în care contează doar valoarea banului, condusă de “oameni de profit” şi de un preşedinte „rătăcit”.
Ultimul descendent al familiei Cuza, Dimitrie Callimachi (84 de ani), a făcut, exclusiv pentru romanialibera.ro, o radiografie socială şi politică a societăţii româneşti, de la Unirea lui Cuza până în prezent.
Ce a însemnat Unirea Principatelor Române din 1859 pentru popor?
Unirea Principatelor a fost un act pozitiv influenţat de ideile tinerilor şcoliţi în Occident, unde avuseseră loc mai multe revoluţii care au determinat unificarea statelor. Tinerii au adus în ţară ideile moderniste şi au condus acest curent patriotic de înnoire şi de unire a Principatelor Române. Poporul a preluat ulterior aceste idei şi a văzut în Unire un pas înainte.
Se mai păstrează rolul tinerilor şi în societatea românească actuală?
După schimbarea regimului comunist, tinerii români au marşat pe ideea libertăţii. Dar această libertate trebuie înţeleasă şi dublată de cultură şi educaţie. În lipsa unei educaţii şi a unei culturi temeinice, tinerii au preluat din Occident doar exemplele cele mai urâte.
După îndoctrinarea din timpul comunismului, tineretul a profitat de libertate pentru a pleca din ţară. Conducerea ţării nu avea ce să ofere acestor tineri debusolaţi şi atunci i-a încurajat să plece. Au plecat spre Vest, crezând că acolo este Raiul pe Pământ. Nu e chiar aşa. Trebuie să munceşti. Dacă nu ai o pregătire, devii un paria al societăţii sau un căpşunar. În goana după bani, tinerii au depopulat România şi au lăsat-o pe mâna politicienilor corupţi.
Numai corupţia este principala problemă a sistemului politic românesc?
În primul rând politicienii de astăzi nu sunt patrioţi, iar în al doilea rând nu sunt şcoliţi. Iar ca să conduci o ţara ai nevoie de o cultură politică, istorică, s.a.
Băsescu şi Udrea sunt nişte oameni rătăciţi, care nu au legătură cu poporul, cu educaţia sau cultura. Trebuie să înţelegem că ţara trebuie condusă de oameni cultivaţi, de patrioţi adevăraţi legaţi de popor şi de aspiraţiile acestuia. Dacă înainte era partidul comunist, acum există doar partidul lui Băsescu.
Un pădurar îmi spunea zilele trecute: „Trebuie să mă duc să dau nişte bani la partid. L-am întrebat de ce. Şi mi-a răspuns că aşa este regula”. Dacă nu dă bani, îl schimbă din funcţie.
Cum s-au schimbat valorile româneşti de-a lungul timpului?
Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza primau valorile intelectuale, culturale. Pe când astăzi ideea banilor a devenit primordială în România. Cei care conduc ţara sunt oameni de bani, care nu depăşesc această etapă a gândirii lor. Sigur că au multe calităţi şi un singur defect: nu iubesc această ţară.
Ceauşescu, cu toate defectele lui, a lăsat românilor o infrastructură: metroul, zeci de apartamente pentru oamenii simpli, Casa Poporului – un edificiu impresionant, răul Dâmboviţa frumos îndiguit. El a fost un patriot naiv. A vrut să facă bine acestei ţări fără a avea însă o cultură.
De 20 de ani în România nu s-a mai construit nimic. În schimb, politicienii construiesc vile pe Coasta de Azur. Probabil pentru că ei sunt doar nişte călători prin această ţară. După schimbarea regimului vor pleaca în străinătate, unde au conturi pline de bani. Generaţia trecută şi-a pus toate interesele în slujba patriei, pe când pentru politicienii de astăzi îşi urmăresc interesele personale.
Cum poate ieşi România din criza economică şi de valori?
Situaţia din România se va schimba doar dacă poporul va ieşi în stradă din nou. Din păcate însă, poporul român nu este un popor revoluţionar. El aşteaptă totul de la alţii. Eforturile oamenilor sunt prea mici. Zilele acestea pensionarii militari se agită şi ies în stradă, dar ei ar trebui sprijiniţi de tineret. Tinerii însă se agită doar ca să facă bani.
Există cineva care poate mobiliza tineretul din România?
În prezent în România există două forţe: puterea şi opoziţia. Puterea nu are încredere în ziua de mâine şi încearcă să strângă cât mai multe beneficii, iar opoziţia este foarte slabă. Liderii opoziţiei nu au credibilitate şi nici carismă. Sunt desigur şi excepţii: profesorul Alexandru Atanasiu sau profesorul Marga de la Cluj.
Cât va trebuie să aşteptăm până când situaţia din România se va schimba?
Personal, sunt descurajat. Tineretul sub influenţa capitalismului american se gândeşte numai la bani, intelectualii nu se implică, fie pentru că nu au suficientă forţă economică, fie pentru că nu dispun de mijloace pentru a organiza oamenii, aşa că nu ştiu când se vor schimba lucrurile. Între timp, precum în bancul în care nepoţii după ce a murit bunica o aşează la fereastră ca să primească în continuare pensia de la postaş, la fel şi politicienii care sunt acum la guvernare sunt măcinaţi de teama că dacă şeful se va prăbuşi, atunci totul se va prăbuşi şi vor fi obligaţi să dea socoteală pentru toate lucrurile pe care le-au făcut, să explice de ce au îndatorat ţara.
Dimitrie Callimachi a sărbătorit Ziua Unirii Principatelor Române alături de elevii din sectorul 2 şi de cei din judeţul Ilfov care au organizat un spectacol în cinstea acestui eveniment. Familia Callimachi a încurajat întotdeauna educaţia şi cultura şi de aceea a donat proprietăţile din jurul Bucureştiului şcolilor din provincie pentru ca elevii să aibă un loc unde să înveţe.
După 42 de ani de muncă în redacţia ziarului „Sportul“, Dimitrie Calimachi are 17 milioane pensie din care statul român i-a mai scăzut de curând un milion.
Legătura de rudenie între familiile Callimachi şi Cuza este făcută prin Maria Cuza, care era soră cu tatăl domnitorului Cuza şi a devenit soţia lui Alexandru Callimachi. Aşadar, străbunicul lui Dimitrie Callimachi a fost văr cu Alexandru Ioan Cuza.
