6.1 C
București
marți, 3 decembrie 2024
AcasăSpecialUltimele decizii ale ministrului Liviu Pop: Cum a ajuns Pământul din nou...

Ultimele decizii ale ministrului Liviu Pop: Cum a ajuns Pământul din nou plat

Ultimele decizii ale ministrului Educației resping diversitatea surselor educaționale și pun bariere creativității profesorilor și elevilor.

Liviu Pop a decis să interzică, peste noapte, fără consultări, dezbateri și fără să își fundamenteze alegerea, toate auxiliarele didactice. Ce decurge de aici?

Profesorii nu mai au dreptul să folosească la clasă elemente de predare ajutătoare (și diverse) precum culegerile, cărți de specialitate și literatură, dar și elemente care ar fi dat culoare și atractivitate unei lecții: planșe, diapozitive, globuri, elemente grafice sau video.

Confruntat cu imposibilitatea de a oferi elevilor de clasa a V-a manuale noi, Liviu Pop a decis ca soluție nu stimularea profesorilor pentru găsirea unor alternative prietenoase cu elevii (cele enumerate mai sus), ci restrângerea opțiunilor acestora. Astfel, Liviu Pop a decis ca elevilor de clasa a V-a să li se predea după un singur îndrumător care să cuprindă 15 discipline.

Într-o epocă în care nu mai există bariere comunicaționale, sursele sunt deschise, un profesor din China află, într-o clipă, ce slujbe se caută pe piața muncii din SUA sau Germania și astfel își poate ajusta programa școlară, iar fiecare individ al planetei se află în concurență restul lumii, Liviu Pop ne întoarce cu trei decenii în urmă, la manualul unic și la un proces de predare controlat.

După cum el însuși a anunțat, manualele noi de clasa a VI-a, a VII-a și a VIII-a vor fi scoase anul viitor doar de Editura Didactică și Pedagogică.

Cărțile te fac deștept

Viziunea lui Liviu Pop pentru școala românească este contrară tendințelor de deschidere ale învățământului occidental care îndeamnă: citiți, citiți, citiți (orice și cât mai divers pentru a avea o șansă în plus într-o lume a concurenței feroce în care nu există altă variantă decât să te adaptezi sau mori.

“Un studiu realizat în urmă cu zece ani în SUA și Australia intitulat Scholarly Culture and Educational Success, bazat pe informații culese în ultimii 20 de ani, arăta că acei copii care cresc în case cu multe cărți au parte de trei ani în plus de școlarizare față de copiii ce provin din case fără cărți, indiferent de educația, ocupația sau clasa socială a copiilor. Acest lucru reprezintă un avantaj la fel de mare ca acela de a avea părinți cu studii superioare, și nu părinți needucați, și reprezintă un avantaj dublu față de situația în care ai avea un tată specialist, și nu unul necalificat. Acest lucru este valabil și în țările sărace, și în cele bogate, și în China, și în Australia… Studiul a afirmat că acei copii chinezi care aveau acasă 500 de cărți sau mai multe aveau parte de 6,6 ani de școlarizare în plus față de copiii chinezi fără cărți. Chiar și 20 de căți într-o casă contau foarte mult”, susține editorialistul New York Times Thomas  L. Friedman. Care arată că “nu îi putem scuti pe tineri de responsabilitatea de a înțelege lumea în care trăiesc și de ce vor avea nevoie ca să prospere în această lume.”

Mesajul e important: deschideți școala, nu o ferecați cu manuale unice, cu profesori timorați, cu directori și inspectori școlari nominalizați prin rețeaua de partid și nu poem bază de concurs. 

Ce e de făcut

Există, potrivit aceluaiși autor, șase piloni pentru ca prin școală țara să progreseze: profesori și directori mai buni, părinți mai implicați și mai exigenți, politicieni care să insiste pe ridicarea standardelor în educație, comunități locale care să investească în școli, manageri de companii care să indice care este cererea de pe piața muncii și elevi care să vină la școală pregătiți să învețe.

Bifând aceste elemente, poți afla gradul de pregătire al unei națiuni pentru lumea de mâine.   

Zeci de mii de elevi, rătăciți

Decidenții din Educație trebuie să deschidă școala, să le permită profesorilor să găsească soluții și moduri de predare alternative. În acest fel, se poate lupta eficient împotriva abandonului școlar din România. Aproape jumătate dintre copiii din România, ajunși la vârsta de 18 ani, nu iau examenul de bacalaureat. La fel de grav, despre câteva zeci de mii Ministerul Educației nu are niciun fel de date. Ei nu sunt prinși în nicio evidență.

Concurența între edituri pentru realizarea unor manuale mai bune, dar și motivarea profesorilor care reușesc să ofere societății elevi bine pregătiți pot reduce procentul uriaș – 20% – al tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani care nici măcar nu își caută o slujbă.

Alternativele educaționale îi pot pregăti pe elevi să se orienteze spre acele slujbe care se cer pe piața muncii, reducând șomajul în rândul tinerilor.  

Ce poate face diferența

“În câțiva ani, aproape toți locuitorii planetei vor avea instrumentele și conexiunile necesare pentru a face parte din Pământul plat hiperconectat… Atunci, singurul avantaj pe care îl poți avea ține de chestiile omenești. Cât de bun este sistemul tău de învățământ? Cât de bine ți-ai instruit muncitorii să folosească acele tehnologii noi? Ce tip de creativitate și inspirație oferi acestei platforme? Cât de bune sunt jurisprudența și conducerea țării tale și cât de inteligente sunt politicile tale de reglementare în domeniul brevetării și al fiscalității?”, spune Joel Cawley, vicepreședinte IBM, citat în cartea “Ce am fost” de Thomas Friedman și Michael Mandelbaum.

Elevii, conectați la viitor

 

Elevii semnalează modul defectuos în care noile tehnologii sunt folosite pentru îmbunătățirea procesului educațional.

Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat îmbunătățirea formării cadrelor didactice în sensul utilizării eficiente a noilor tehnologii în procesul de predare, susținând că au fost semnalate cazuri în care, deşi dotările tehnice există, acestea nu sunt valorificate deoarece cadrele didactice nu ştiu să le folosească. Elevii au evidenţiat lipsa unei viziuni clare asupra scopului în care tabletele vor fi folosite de elevi, neprecizându-se dacă acestea vor reprezenta doar un suport digital pentru manualul şcolar sau dacă vor conţine şi alte resurse educaţionale. Elevii vor ca auxiliarele didactice să fie reintroduse în școli după o consultare prealabilă.

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ cer o nouă Lege a Educației care să fie elaborată doar după o largă dezbatere publică.

Sindicaliştii sunt nemulțumiți de situaţia programelor şcolare învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii, aceştia punctând că elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional.  
O altă problemă semnalată de sindicate este subfinanţarea educaţiei, ceea ce "plasează şcolile din România într-un alt secol", arată Agerpres.

Cele mai citite

Horoscop 4 decembrie 2024. Racii, pe punctul de a-și schimba cariera

Horoscop 4 decembrie 2024. Ziua pare bună pentru unele zodii. Racii sunt pe punctul de a-și schimba cariera. Horoscop 4 decembrie 2024 Astăzi, energiile spirituale și...

Bolojan cere demisia lui Rareș Bogdan: Tensiuni în PNL pe tema Diasporei

În premieră, partidul nu a reușit să depună o listă de candidați în Diaspora pentru alegerile parlamentare Liderul PNL, Ilie Bolojan, i-a cerut, marți, lui...
Ultima oră
Pe aceeași temă