Festivalul internaţional include concerte ţinute în bisericile medievale ale Clujului.
Pestivalul Internaţional «Toamna Muzicală Clujeană» îşi va încheia programul concertistic vineri, la Casa de Cultura a Studenţilor. Până atunci, iubitorii muzicii simfonice mai pot participa la câteva demonstraţii de măiestrie. Astăzi, de la ora 19.00, la Biserica „Sfântul Mihail” va avea loc un concert de orgă susţinut de solista Maria Abrudan. De la Vivaldi la Ligeti, Maria Abrudan va arăta publicului, la orgă, felul în care au privit compozitorii acest instrument, considerat pe bună dreptate „regina instrumentelor”.
Organista Maria Abrudan a absolvit secţia de pian a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”, apoi cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” la două secţii, în paralel: orgă, la clasa prof. univ. dr. Ursula Philippi, şi muzicologie. După studiile masterale, cu supraspecializare în orgă solistică la Conservatorul din Trossingen, la clasa organistului Cristoph Bossert, Maria Abrudan şi-a susţinut doctoratul cu teza Ars Organi – secolele XVI-XVIII. În prezent, Maria Abrudan este cadru didactic al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, unde predă disciplinele orgă, muzică de cameră, clavecin şi bas cifrat. ” Maria Abrudan este un susţinător activ al muzicii vechi, fapt dovedit prin colaborările sale în organizarea Festivalului de Muzică Barocă „La Stravaganza” sau prin stagiile de măiestrie, la care au fost invitaţi să predea „barochişti” de seamă. Activitatea artistică a organistei Maria Abrudan se concretizează în numeroase concerte, susţinute atât în ţară, cât şi în străinătate, iar numele său poate fi regăsit deja pe diverse înregistrări pe compact disc, dar şi pe posturi de radio şi televiziune româneşti şi străine” spun reprezentaţii Filaromicii clujene.
Obiceiuri şi tradiţii străvechi
Mâine, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenţilor, Grigore Leşe şi Aromânii Fârşeroţi oferă publicului un concert extraordinar de muzică stăveche. Grigore Leşe şi aromânii fârşeroţi din Cogealac deschid portiţa unor vremuri, unor obiceiuri şi unei lumi demult lăsate uitării. Sunt ultimele rămăşiţe ale unei tradiţii strămoşeşti, devenită exotică, cu care timpul este necruţător. Grigore Leşe s-a născut în satul Stoiceni, din ţinutul pitoresc al Ţării Lăpuşului. Grigore Leşe este unul dintre puţinii ţărani-intelectuali, care, prin emisiunile televizate sau radiofonice, împărtăşeşte publicului larg comori muzicale ascunse prin cătune de mult uitate. Activitatea sa de promovare a muzicii tradiţionale româneşti a depăşit graniţele României.
„Pe aromânii fârşeroţi din Cogealac i-am întâlnit în vara anului 2007, în timpul unor filmări pe care le realizam în Dobrogea. Atunci am avut impresia că îmi aud strămoşii horind, iar în cântul lor am descoperit rezonanţele ancestrale ale horii în grumaz din Maramureş. Sunt oameni simpli, păcurari, de un rafinament şi o nobleţe sufletească rar întâlnite, fermecători şi misterioşi ca spaţiul de unde vin, ca muzica lor… Din păcate, cu aromânii fârşeroţi timpul nu mai are răbdare. La noi, sunt ultima generaţie care mai cântă folosind formele polifonico-armonice populare străvechi, iar în teren maniere asemănătore de interpretare mai pot fi întâlnite doar la fârşeroţii din Albania, Grecia şi la unele populaţii din Corsica, Caucaz şi Transcaucazia. Spre deosebire de ţăranul român care horeşte de unul singur, excepţie făcând colindele şi cântecele de ritual, aromânii fărşeroţi din Cogealac cântă numai în grup. Isonul gutural însoţeşte linia melodică susţinută de cimpoi, generând o polifonie arhaică cu substrat heterofonic”, spune Grigore Leşe.
Două secole de la naşterea lui Liszt
Vineri, în închiderea Festivalului, va avea loc un concert cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea pianistului Franz Liszt. Concertul va fi susţinut de pianistul Freddy Kempf sub bagheta dirijorului Nicolae Moldoveanu. Dirijorul a plecat în 1982 în Republica Democrată Germană, unde sau erau prea multe orchestre sau proximitatea occidentală a ţării de dincolo de Zidul Ruşinii ademenise majoritatea muzicienilor ale căror locuri trebuiau completate cu muzicieni tot „democraţi”, dar şi mai răsăriteni.
A pleacat apoi în Elveţia, unde, din 1985, a studiat la Zürcher Hochschule der Künste, secţiile orgă şi dirijat. Horst Stein i-a pus în mînă bagheta, iar cel care i-a făcut-o să „vorbească” nu a fost nimeni altul decît Antal Dorati. În 1989, a ajuns student la Royal Academy of Music, sub îndrumarea lui Sir Colin Davis. A fost în mai multe rînduri martor activ al cursurilor lui Celibidache de la Mainz, iar în 1990-1991 a avut norocul să studieze cu Ilya Musin. Pianistul Freddy Kempf s-a înscris în circuitul artistic internaţional în anul 1992, când a câştigat Concursul BBC Young Musicians of the Year, un concurs care îi anunţa pe cei mai proeminenţi tineri muzicieni ai anului. În acest an, Freddy Kempf a fost invitat pentru prima oară la Sydney, ocazie cu care a realizat un turneu pe întreg continentul austrialian.
Omagiu pentru Liszt
O dată cu închiderea celei a 45 a ediţii a Festivalului Internaţional „Toamna Muzicală Clujeană”, publicul va putea admira, în foaierul Casei de Cultură a Studenţilor, expoziţia „Viaţa lui Franz Liszt”. Celebrul pianist a concertat de mai multe ori în Cluj, dar şi în alte oraşe din Transilvania şi Banat, în cadrul memorabilului turneu pe care l-a făcut pe plaiurile româneşti.
