Romania a cerut ca spatiile maritime din Marea Neagra sa fie trasate conform jurisprudentei din domeniu, si nu in virtutea norocului, ca la poker. Insula serpilor nu poate fi considerata altceva decat o stanca, pentru ca "nu poti sa scoti apa din piatra seaca", au concluzionat reprezentantii Romaniei.
In ultima zi de pledoarii ale Romaniei in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga au fost prezentate concluziile si pretentiile Romaniei in legatura cu delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra. Reprezentantii Romaniei au intarit faptul ca Insula serpilor nu poate fi considerata altceva decat o stanca de care nu trebuie sa se tina cont la stabilirea platoului continental care i se cuvine Ucrainei, respectiv Romaniei.
Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la CIJ, a incheiat pledoaria Romaniei la Haga facand apel la simpla respectare a dreptului international din domeniu. Aurescu a ales sa-l citeze pe diplomatul Nicolae Titulescu: "Cuvintele inspirate ale lui Nicolae Titulescu, a carui prestigioasa efigie se afla nu departe de aceasta Mare Sala a Justitiei, imi vin in minte: el definea suveranitatea statelor ca fiind grevata de o servitute internationala in favoarea pacii si a dreptului international".
Vaughan Lowe, profesor de drept international la Oxford, a argumentat din partea Romaniei ca "Insula serpilor este o formatiune maritima extrem de mica si deloc integrata in coasta Ucrainei" si ca "nu se poate scoate apa din piatra seaca, iar Insula serpilor este din punct de vedere stiintific o piatra seaca, o stanca". De aceea, Ucraina nu are dreptul sa o foloseasca drept punct de reper in trasarea liniei de delimitare a spatiilor sale maritime.
Un alt aparator al Romaniei la Haga, Alain Pellet, profesor francez de drept international, a sustinut ca "exercitiul delimitarii maritime nu este similar unui joc de poker, unde conteaza cine are cel mai mult noroc, ci este o operatiune juridica definita clar de reguli dezvoltate in practica jurisprudentiala". In spiritul acestor reguli, Insula serpilor nu poate fi considerata o "circumstanta relevanta" pentru a muta linia provizorie de echidistanta a spatiilor maritime, pentru ca ea este un punct artificial, "ceea ce se vede pe orice harta – o formatiune izolata, nesemnificativa". Facand acest lucru, asa cum cere Ucraina, s-ar ajunge la redefinirea contextului geografic al zonei, ceea ce nu s-a intamplat niciodata in jurisprudenta internationala, a explicat Pellet.
Romania a cerut judecatorilor sa imparta spatiile maritime intre cele doua tari, folosind drept cele mai avansate puncte relevante de reper digul Sulina (pentru Romania) si Peninsula Sacalin (pentru Ucraina). Romania a solicitat ca Insula serpilor, pe care Ucraina o invoca drept cel mai avansat punct, ceea ce i-ar da dreptul la cea mai mare parte a platoului continental din dreptul Romaniei, sa fie "ignorata, pentru ca ar distorsiona incorect linia". Reprezentantii Romaniei au mai subliniat ca incercarile Ucrainei de a modifica artificial caracteristicile naturale ale insulei, precum si activitatile petroliere sau de prevenire a braconajului din zona nu au valori si nici consecinte juridice.
MIZA
In zona maritima pentru care se lupta cele doua tari se afla resurse mari de gaze naturale si petrol. Totusi, nimeni nu a facut public vreun test oficial care sa arate ca este rentabil sa extragi hidrocarburi dintr-o zona atat de dificila din punct de vedere natural.
Procesul de la Haga urmeaza sa stabileasca o delimitare geografica a portiunilor platoului continental al Marii Negre la care Romania si Ucraina au dreptul. Daca Insula serpilor, care apartine Ucrainei, este considerata de judecatori o stanca, atunci Romaniei ii va reveni o parte mai mare din platou; daca este considerata o insula cu viata pe ea, Ucrainei ii revine mai mult.
