Pentru prima dată de la începutul crizei financiare, un oficial al unei ţări membre UE vorbeşte despre posibilitatea ca ţările cu datorii mari să renunţe parţial la suveranitate pentru a mai putea primi împrumuturi.
Nici o ţară europeană cu probleme nu va mai beneficia de clemenţă fără sacrificii substanţiale după episodul Grecia. Aceasta este atitudinea marilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene, iar ministrul german al Finanţelor a ţinut să sublinieze acest fapt într-un interviu de ieri.
„Integrarea trebuie să continue, iar unui stat care are probleme i se va acorda ajutor, însă va trebui să renunţe la o parte a suveranităţii sale naţionale în favoarea Uniunii Europene”, a spus Wolfgang Schauble, şeful finanţelor celei mai mari economii europene.
Reamintim că, după aprobarea unui nou ajutor de 109 miliarde de euro acordat Greciei, preşe-dintele Franţei, Nicholas Sarkozy, a subliniat că măsura nu se va mai aplica nici unui alt stat european cu probleme. În situaţii asemănătoare cu Grecia se mai află Portugalia şi Irlanda. Ar putea urma însă economii mult mai mari, cum ar fi Italia sau Spania.
Guvern străin sau excluderea din zona euro
Această măsură este mai eficientă, mai bună, decât dacă anumite ţări cu datorii, membre ale UE, vor fi eliminate din zona euro, a mai spus oficialul neamţ, arătând şi alternativele. Dis-cuţia privind posibilitatea ca statele care primesc ajutor să fie conduse parţial de către un organism european au început încă dinaintea acordării ajutorului către Grecia. Potrivit Financial Times, ţările care primesc ajutor ar urma nici mai mult, nici mai puţin decât să fie conduse din afară.
Reputata publicaţie economică spune, citând surse care au dorit să-şi păs-treze anonimatul, că auto-rităţi din afara ţării vor prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi în cazul privatizărilor. Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar statele vizate ar putea rămâne, temporar, fără Guvern.
FMI european
Unul dintre organismele care ar putea prelua conducerea efectivă a ţărilor cu probleme, pe un model asemănător cu ţintele impuse de Fondul Monetar Internaţional ţărilor cărora le-a acordat finanţare, ar putea fi Fondul de salvare. Un proiect aflat pe masa oficialilor UE prevede do-tarea Fondului de salvare cu capacitatea inedită de a cumpăra datorii publice de la investitori pe pieţele financiare, un prim pas spre euro-obligaţiuni. Propunerea este rezultatul compromisului de la Berlin dintre Sarkozy şi Merkel.
Ideea ar fi ca Fondul de salvare să cumpere direct obligaţiunile ţărilor în dificultate de la investitori pe pieţele „secundare”, un mod de a asi-gura băncile euro-pene care deţin aceste titluri depreciate. În prezent, Fondul nu are au-torizaţia de a cumpăra datorii publice pe piaţa „primară”, adică direct de la statele emitente. Fondul va putea pro-pune investitorilor schimbarea titlurilor cu obligaţiuni mai solide emise de acest Fond, cu garanţia tuturor statelor din zona euro.
