Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu un proiect de lege croat, care declară nule procedurile declanşate de justiţia sârbă împotriva cetăţenilor croaţi bănuiţi de comiterea de crime de război în timpul războiului din 1991 – 1995, relatează AFP, citată de Mediafax.
„Ne-am exprimat îngrijorarea şi am formulat o serie de întrebări” cu privire la proiectul de lege susţinut de guvern, a declarat şeful delegaţiei UE în Croaţia, Paul Vandoren, citat duminică de postul de radio naţional.
Proiectul de lege, care mai trebuie aprobat şi de Parlament, declară „nul şi neavenit orice act juridic” al fostei Iugoslavii şi Serbiei care vizează cetăţeni croaţi „bănuiţi, inculpaţi sau condamnaţi” pentru crime de război comise în Croaţia în timpul conflictului.
Preşedintele croat, Ivo Iosipovici, şi avocatul statului, Mladen Bajici, au criticat deja proiectul de lege. Bajici a afirmat că aceasta nu va face decât „să-i ajute pe criminalii de război” şi să blocheze practic cooperarea între Croaţia şi Serbia în dosarele privind crimele de război.
Cele două ţări au adoptat recent o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării, în principal în acest domeniu.
Iniţiativa guvernului croat a fost anunţată la scurt timp după ce justiţia sârbă a transmis mai multor oficiali şi foşti oficiali politici şi veterani croaţi acte de acuzare pentru genocid şi revoltă armată.
Proclamarea independenţei Croaţiei în 1991 a fost urmată de un război între forţele autorităţilor de la Zagreb şi secesioniştii sârbi susţinuţi de Belgrad, soldat cu cel puţin 20.000 de victime. Relaţiile dintre Croaţia şi Serbia s-au îmbunătăţit treptat după încheierea conflictului.
Croaţia a încheiat deja negocierile de aderare la UE şi urmează să devină membru cu drepturi depline în iulie 2013, printre condiţiile-cheie aflându-se cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi gestionarea eficientă a dosarelor de crime de război.
