Ministrul de Externe al Ucrainei, Konstantin Grişenko, face pentru prima dată declaraţii pozitive la adresa Bucureştiului, după o perioadă mai lungă în care relaţiile dintre România şi Ucraina au fost tensionate.
În cadrul unei expuneri de la Academia de Drept de la Odesa, postată pe siteul ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, Grişenko a recunoscut că decizia de a vizita Bucureştiul, pusă în aplicare în luna mai, „nu a fost deloc simplă”, însă a considerat că „neînţelegerile din trecut şi conjunctura actuală nu trebuie să priveze cele două state de perspectivele unei conlucrări eficiente”. Şeful diplomaţiei de la Kiev a spus că întâlnirea de la Bucureşti „a avut succes” fiindcă „am avut ce să ne spunem unul altuia”.
Totodată, ministrul Grişenko a sugerat că problemele „deloc simple” care există în relaţia dintre cele două state sunt în curs de soluţionare şi că acestea „nu trebuie să stea în calea realizării obiectivelor comune – cooperarea strânsă în favoarea integrării europene a Ucrainei” şi „dezvoltarea relaţiilor strânse la nivelul regiunilor”.
Între cele două state există o listă de chestiuni nerezolvate, începând cu nemulţumirea Kievului faţă de verdictul Curţii de la Haga în privinţa apelor teritoriale din jurul Insulei Şerpilor, care în viziunea ucrainienilor ar fi favorizat România. Drepturile minorităţii române din Ucraina, persistenţa Ucrainei în construirea Canalului Bâstroe – despre care partea română susţine că afectează ecosistemul Deltei – sau încheierea Tratatului bilateral privind micul trafic de frontieră sunt doar cele mai urgente probleme de rezolvat între cele două părţi.
Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a declarat pentru romanialibera.ro că aceste declaraţii reprezintă un semnal foarte bun şi consideră, la rândul său, că este „contraproductiv să ne întoarcem în trecut. Haga este o chestiune închisă, nu mai are legătură cu planul problemelor bilaterale”. În plus, „această deschidere foloseşte ambelor state” deoarece „s-au pierdut fonduri europene şi datorită lipsei de cooperare generate de sensibilităţi naţionale” iar cele două state „pot construi poduri, puncte vamale commune dacă depăşesc anumite reticenţe”.
Pe de altă parte, fostul premier Petre Roman, a explicat pentru romanialibera.ro că declaraţiile prietenoase la adresa României reprezintă numai „o încercare a Ucrainei de a convinge că aderarea la UE reprezintă o opţiune fermă” şi de a încerca să sugereze că are relaţii bune cu Bucureştiul fiindcă „nu face referire la proiecte concrete, mergând numai pe linia diplomaţiei clasice ruseşti”. Totuşi, susţine Petre Roman, opţiunea proeuropeană a Kievului „este recentă pentru guvernul Ianukovici şi au nevoie de expertiză care să îi ajute în această direcţie”.
În opinia fostului ministru Diaconescu, rămân acum de rezolvat chestiuni precum drepturile minorităţilor din cele două ţări. În acest sens, Cristian Diaconescu crede că este un pas înainte faptul că, în urma vizitei la Bucureşti a lui Konstantin Grişenko, s-a redeschis Comisia Mixtă româno-ucraineană pentru că sunt multe lucruri de făcut „de la manuale, modul în care autorităţile naţionale promovează minorităţile până la teme mai sensibile cum ar fi cimitirele militarilor”. Lucrările comisiei mixte româno-ucraineane au fost întrerupte, în 2010, pentru că Bucureştiul a considerat atunci că Kievul nu respectă drepturile minorităţilor române din Ucraina.
După părerea lui Cristian Diaconescu, îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina face ca România să aibă o voce mai puternică în cadrul UE: „în acest moment România, Polonia şi Slovacia au o poziţie care este prioritar ascultată la Bruxelles pe zona Ucrainei, Moldovei, bazinului Mării Negre şi mai departe”.
