Universitatea „Babes-Bolyai” a ajuns la un moment de rascruce. Excluderea celor doi lectori care reprezentau Comitetul de Initiativa „Bolyai” a pus pe jar o parte dintre profesorii maghiari. Unii si-au dat demisia din Senat, altii au inceput sa faca noi presiuni pentru instalarea placutelor in limba maghiara.
Aceste evolutii arata mai multe lucruri. Primul, faptul ca Universitatea clujeana se confrunta cu o problema etnica. Asa cum au recunoscut-o deschis radicalii maghiari, pentru comunitatea maghiarilor ardeleni, istoria din anul 1918 incoace a devenit o trauma. Si asta, pentru ca timp de un mileniu maghiarii au tratat cu superioritate „plebs valahica”, romanii din Transilvania.
Sute de ani, romanii au fost considerati drept tolerati. Practic, ei nu aveau dreptul de a fi socotiti parte a clasei politice a Principatului, ci doar brate de munca, aidoma animalelor de povara. Nici nu incapea discutie de vreo universitate. Lucrurile s-au mai indreptat dupa anul 1700, dupa Unirea cu Biserica Romei.
Romanii au reusit sa isi construiasca propriile lor scoli, cu sprijinul imparatilor austrieci, nu al conducatorilor maghiari ai principatului. Dupa anul 1918 privilegiile maghiarilor au disparut, fara, insa, ca ei sa devina oprimati. In acest moment maghiarii au vicepremier, au ministri, au sefia unor institutii importante, cum ar fi Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, precum si parlamentari, consilieri judeteni si locali, primari.
Chiar si comisarul european desemnat de Romania, Leonard Orban, provine dintr-o familie mixta. Si cu toate acestea reprezentantii Comitetului de Initiativa „Bolyai” sustin ca Romania este tara cu cel mai prost tratament in privinta invatamantului superior in limbile minoritatilor nationale. Mai mult, ei au incercat sa forteze instalarea placutelor, fara acordul conducerii Universitatii clujene si fara sa aiba documentele legale cerute de legislatia romana.
Conducerea UBB a decis sa ii concedieze, pentru ca cei doi lectori nu erau la prima abatere. Ce s-a intamplat? Profesorii maghiari nu au mai reactionat rational, ci instinctual. Si asta, pentru ca solidaritatea etnica transcede granitele rationalului. Iar membrii Comitetului de Initiativa „Bolyai” manuiesc cu iscusinta retorica ethnosului. Pentru ei, toti cei care au alta parere decat cea a Comitetului sunt nationalisti, daca sunt romani, sau tradatori, daca sunt maghiari.
Aceasta retorica i-a mobilizat pe co-etnicii lor, care au privit pedeapsa excluderii drept un soi de represiune nedreapta. Cel de-al doilea lucru aratat de acest conflict este faptul ca Universitatea clujeana trebuie sa aleaga intre doua drumuri ale viitorului. Primul este cel al unor concesii minime, inclusiv instalarea legala a unor placute, care i-ar separa pe maghiarii radicali de cei moderati.
Cel de-al doilea ar fi un drum al unei atitudini inflexibile. Acesta ar duce la separea maghiarilor de romani.
