Legenda spune că cei 50 de marinari de pe corabia Argo (cunoscuţi şi ca argonauţi), conduşi de Iason, au reuşit să obţină lâna de aur, după care plecaseră, într-o expediţie imposibilă. Întoarcerea spre Colhida a fost anevoioasă. Vasul a fost lovit de o furtună şi argonauţii au rătăcit ani în şir în drumul spre casă. Se spune că au ajuns prin mai multe insule greceşti de astăzi, dar şi în Marea Neagră.
Pe această legendă se bazează un proiect al Primăriei Istria, intitulat chiar „Pe urmele argonauţilor: promovarea traseului turistic Constanţa, Istria, Cheile Dobrogei”. Este un proiect derulat împreună cu Ministerul Turismului, care îşi propune, după cum trădează şi numele, să pună în valoa¬rea această zonă. Ţinta sa sunt turiştii români care au ales să-şi petreacă vacanţa pe litoral, dar şi turiştii aflaţi pe o rază de 300 de kilometri de zona traseului turistic (Galaţi, Brăila, Buzău, Vrancea, Tulcea şi Bucureşti). Sunt excluşi însă din start turiştii străini, pentru că toate materialele documentare realizate sunt în română.
Milioane de pliante
Concret, proiectul prevede realizarea a 2,4 milioane de pliante, 60.000 de broşuri, un film documentar şi un film 3D care vor reda traseul turistic, respectiv reconstituirea cetăţii Histria. Se vor mai realiza o pagină de internet, 22 de panouri de informare, materiale de promovare pe plan local în 400 de puncte din Constanţa şi Tulcea.
Obiectivele incluse în pro¬iect sunt, pe lângă cetatea Histria, şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Grindul Lupilor, refugiul ornitologilor Corbu-Nuntaşi-Istria, Cheile Dobrogei, Gura Dobrogei, Masivul Cheia, biserica îngropată „Sf. Nicolae” din satul Istria, Peştera Casian, Mănăstirea Sf. Casian.
Se speră ca numărul turiştilor să crească, după ce în 2009 acesta a fost de 26.282 (în scădere de la 35.430, în 2008).
Proiectul are un cost total de 858.044 lei, din care 588.175 lei provin din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, 89.956 este valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional, iar 13.839 lei reprezintă cofinanţarea Primăriei Istria.
Pliante – da, toalete – nu
Unul dintre neajunsurile proiectului este, cum spuneam mai sus, că se adresează numai turiştilor români, ignorând astfel bruma de străini care ar fi interesaţi de aceste obiective (măcar cei care acostează cu vasele de croazieră în Portul Constanţa). În plus, drumul spre cetatea Istria este practic distrus. „Consiliul Judeţean ne-a promis că până la sfârşitul acestei luni va începe reabilitarea drumului judeţean Corbu – Istria, care se întinde pe circa 20 de kilometri”, a declarat primarul Istriei, Ioan Herdean.
Alte probleme, ridicate de Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, se referă la lipsa centrelor de informare turistică, dar şi a toaletelor. „Degeaba împărţim pliante, dacă nu avem ABC-ul”, a precizat aceasta. În ciuda neajunsurilor, toţi cei prezenţi ieri la conferinţa de prezentare a proiectului şi-au exprimat speranţa în reuşita şi multiplicarea acestuia la nivelul altor administraţii locale.
