CFR SA a încheiat cu societatea specializată în astfel de lucrări, SC Tunele SA Braşov, contractul nr. 24/30.10.2012, în valoare de 23.936.358 lei fără TVA, pentru lucrările de „refacere Tunel Fileşti fir I dreapta, linia CF Bucureşti – Galaţi, km 255+475 – km 256+247”. Tunelul situat în partea de nord a municipiului Galaţi a fost construit pe la 1870, când a fost inaugurată şi calea ferată Bucureşti-Galaţi, continuată ulterior până la Roman. Lucrările de reparaţii capitale au demarat în 1996, când s-a luat decizia ca, pe lângă reabilitarea vechii galerii, să fie realizată şi cea de-a doua galerie a tunelului, pentru a fi asigurată fluidizarea circulaţiei trenurilor pe ambele sensuri. Costurile iniţiale erau estimate la 39 de milioane de lei. Între timp, valoarea totală a lucrărilor a ajuns la 94 de milioane. Lucrările au stagnat din cauză că fondurile au fost alocate cu ţârâita. Alocarea de fonduri de către CFR va determina finalizarea lucrărilor şi implicit desfiinţarea celui mai vechi şantier de construcţii existent în prezent la Galaţi.
Electrificarea CF Galaţi-Tecuci, finalizată în 2043
Un alt proiect de dezvoltare a infrastructurii feroviare a cărui realizare este tergiversată de zeci de ani este “Electrificarea Căii Ferate Tecuci-Galaţi”. Costurile totale erau estimate la 319 milioane de lei. Până în 2008, au fost alocate 169,5 milioane, în 2009 au fost alocate 4 milioane, iar în 2010 sunt alocate alte 4 milioane de lei. În 2012 şi 2013 au fost alocate tot câte 4 milioane. Din 2014, mai rămân de alocat 120,663 milioane. În acest ritm al finanţării lucrărilor, acestea vor fi finalizate în anul 2043.
Istoria construirii „drumului de fier”
Construirea căii ferate Bucureşti-Galaţi-Roman a fost începută după Unirea Principatelor, când guvernul şi-a propus construirea a două căi ferate, una către Moldova şi alta către vest. În 1868, a fost acordată concesiunea pentru construirea celor două căi ferate antreprenorului german Bethel Henry Strousberg.
În acelaşi an au fost începute lucrările, realizate în ritm accelerat pentru că, exceptând traversările de cursuri de apă, care necesitau construiea unor poduri metalice, traseul căii ferate Bucureşti-Brăila-Galaţi străbătea zone de câmpie. Până în 1870, consorţiul Strousberg a finalizat aproximativ trei sferturi din calea ferată Bucureşti-Galaţi-Roman şi a pus în exploatare acele tronsoane, atunci fiind inaugurat şi transportul de pasageri şi mărfuri pe calea ferată între Galaţi şi Bucureşti. Totuşi, au apărut unele divergenţe între guvernul român şi consorţiu, din cauze pe care le întâlnim şi astăzi printre motivele care întârzie construirea de autostrăzi. Mai precis, din cauza costurilor neaşteptat de mari impuse de constructor şi a problemelor juridice în exproprierea terenurilor. Lucrările au fost întârziate şi de faptul că în unele zone din Bărăgan era nevoie de asanarea terenurilor şi consolidarea zonei terasamentului. În 1871, guvernul român i-a retras lui Strousberg dreptul de concesiune pentru construirea şi exploatarea căii ferate, acordând concesiunea societăţii Rumänischen Eisenbahngesellschaft AG, controlată de bancherii Gerson Bleichröder şi Adolph von Hansemann. La 13 septembrie 1872 a fost inaugurată întreaga linie de cale ferată pe parcursul Bucureşti-Galaţi-Roman. Dar, cum se întâmplă şi astăzi, pe sectorul Galaţi-Tecuci-Bacău-Roman au mai fost efectuate lucrări până în 1875. În 1880 a fost înfiinţată Compania Feroviară Română (CFR), care a preluat exploatarea căilor ferate.
