Ministrul Justiției, Tudorel Toader, vrea ca președintele Klaus Iohannis să nu mai aibă nici un cuvânt de spus în privința numirii șefilor din Ministerul Public. Dacă legea va fi votată în Parlament, șefii DNA, DIICOT și ai Parchetului General vor fi numiți de către CSM, la propunerea Ministerului Justiției.
Motivul pentru care Tudorel Toader vrea ca președintele să fie eliminat din procedura de numire a șefilor Ministerului Public este că ”procurorii sunt subordonați ierarhic” și se bucură de stabilitate. În ceea ce privește Inspecția Judiciară, ministrul a susținut că, în ciuda acesti modificări, IJ ”nu intră sub conducerea factorului politic”.
UPDATE 13.30: Ludovic Orban, reacţie la modificările la legile Justiţiei: PNL se va lupta "cu toate armele" împotriva "enormităţilor" propuse de Tudorel Toader
13.25: Inspecția Judiciară a salutat modificările anunțate de ministrul Tudorel Toader, apreciind că se consolidează independența instituției față de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
"Apreciem intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare.", au declarat, pentru știripesurse, oficiali din IJ.
UPDATE 11.00: Ministrul Justiției face precizări despre cum vor fi modificare Legile Justiției. Tudorel Toader a precizat că ”nu vorbim astazi nici despre gratiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu”.
Cele trei legi care vor fi vizate de modificări sunt:
– Legea 303/2004 priveste statutul judecatorilor si procurorilor.
– Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.
– Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Citește cele mai importante declarații în format LIVE TEXT:
– Nu va fi vorba despre adoptarea lor prin OUG
– Cele trei legi ale Justitiției fac parte din programul de guvernare, avem OUG care reglementează activitatea DNA și DIICOT, aceste legi au fost adoptate in 2004, au trecut 13 ani de la adoptare, intre timp, am devenit stat mebru UE, legislația națională a fost modificată și adaptată legislației naționale.
– Avem directive ce trebuie transpuse in legislația națională, de dată recentă, poriectul de lege privind modficarea Codului Penal – confiscarea extinsă și cea privind prezumția de nevinovăție
– Confiscarea extinsă este instituție de drept penal, se aplică pentru fapte penale și nu pentru orice comportament ilicit
– Cele mai multe propuneri luate in considerare sunt de la CSM, sunt propuneri tehnice – ei sunt cei mai avizați să exprime puncte de vedere privind Legea 317.
Cele mai importante propuneri:
– Majorarea vechimii necesare pentru promovare. Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare – 7 ani de activitate efectiva in functia de judecator pentru a promova. Aceeasi propunere si in privinta procurorilor – sa aiba 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova. 8 ani in functia de procuror pentru a promova in functia de procuror la DIICOT sau la DNA.
– 10 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe langa Curtea de Apel si 15 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ.
– 18 ani vechime in functia de judecator pentru a promova judecator la ICCJ, precum si cerinta de a fi fost judecator, cel putin 3 ani, la Curtea de Apel
– Pe viitor, funcțiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani.
– Munca de procuror are o bază comună cu cea de judecător, dar după ce profesezi te specializezi.
– Propunerea noastră e de a respecta decizia CCR, dar de a respecta si specializarea pe care o au magistrații de-a lungul carierei, un judecător să poate trece procuror, iar un procuror să poată trece judecător, dar doar la nivel de judecătorie.
– Redimensionarea schemei de conducere la Înalta Curte, ICCJ are un vicepreședinte, are un volum de activitate foarte diversificat, are activități administrative de rezolvat, asigură practica unitară, se consideră că este necesar un al doilea vicepreședinte. Procedura de numire în funcțiile de conducere la IICJ: se păstrează – președintele ICCJ se numeste de către președintele României, se modifică in sensul că propunerea să o facă Secția ptr Judecători, nu plenul CSM
– Procedura de numire la Ministerul Public – secția ptr procurori a CSM să decidă, la propunerea MJ, pe baza unei proceduri transparente, procurorii să aibă 10 ani vechime, modificarea este că decide Secția ptr Procurori, propunerea vine de la MJ, nu de la președintele României
– La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. Se va spune următorul lucru, de ce preşedintele Inaltei Curţi este numit de preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi, numiţi de Secţia pentru Procurori la propunerea ministrului în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere, a explicat Tudorel Toader.
– Eliminarea posibilității de menținere in funcție a magistraților condamnați pentru vătămare corporală din culpă : să fim de acord că un judecător care a comis o vătămare corporală din culpă, cum vede cetățeanul judecat de un asemenea judecător? este un fapt incompatibil cu statutul de magistrat.
– Inspecția Judiciară va trece la Ministerul Justiției. În prezent, IJ se află în subordinea CSM. În multe ţări, Inspecţia Judiciară este la Ministerul Justiţiei, repectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub coordonarea, sub conducerea factorului politic. Există şi o soluţie mai radicală, de a autonomiza, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM să îi facă regulamentul de organizare, să-i stabilească şi să aprobe rapoartele, ca după aia ei să se ducă la corpul de magistraţi, procurori. Dacă avem în România 7.000 de magistraţi, avem 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Faceţi proporţia. Ei au un rol foarte important
Ministrul Tudorel Toader urmează să prezinte miercuri proiectul privind modificarea Legilor justiţiei.
Pe 2 august, Tudorel Toader anunţa că în cadrul proiectului de lege sunt aduse doar modificări de fond.
"Proiectul de lege privind modificarea legilor justiţiei va fi prezentat public pe data de 23 august, la sediul Ministerului Justiţiei, începând cu orele 11,00. Sunt propuse modificări de fond şi nu de formă!", scria ministrul Justiţiei pe pagina sa de Facebook.
Proiectul se referă la modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
