Grecia conta miercuri pe partenerii săi din zona euro şi Banca Centrală Europeană pentru a rămâne „în circulaţie“, fiind practic în încetare de plăţi de la 30 iunie miezul nopţii. Europenii aşteaptă referendumul.
După ce a chemat grecii la referendum pe 5 iulie cerându-le să voteze „NU” contra acordurilor cu creditorii externi şi declara la televiziunea elenă că nu crede că Grecia va fi scoasă din zona euro deşi nu îşi plăteşte datoriile, premierul Alexis Tsipras a trimis marţi seară o scrisoare de două pagini adresată Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene. O scrisoare în care acceptă toate condiţiile creditorilor Greciei discutate înaintea weekend-ului, sub rezerva mai multor modificări ulterioare şi prezintă o cerere-surpriză făcută de Atena, cea a unui nou plan de ajutor de 29 miliarde euro pentru acoperirea datoriei în următorii 2 ani.
„Noua propunere a guvernului grec solicită un nou acord care ar regla problemele de finanţare a țării prin Mecanismul european de stabilitate (MES), pentru asigurarea unei datorii viabile punând accentul pe o perspectivă de creştere”. Guvernul de la Atena, ar accepta în schimb reforma TVA, cu excepţia unei TVA micşorate pentru insule şi condiţia ca TVS să rămână de 13% pentru hoteluri. Mai cere trecerea vârstei de pensionare la 67 ani în 2022 şi nu imediat cum cer creditorii şi o amânare a suprimării alocaţiilor de solidaritate acordată pensionarilor săraci, prevăzută pentru 2019. Tsipras se declară gata de concesii ca reducerea cheltuielilor militare cu 400 milioane euro în loc de 200 milioane acceptate precedent şi aplicarea reformei pensiilor din octombrie în acst an în loc de 2016.
Europenii, sceptici
Noile propuneri ale Atenei urmau să fie discutate aseară în cadrul reuniunii Eurogroup, dar partenerii Greciei rămân sceptici în ce priveşte încheierea unui acord rapid. De asemenea, BCE avea programată o reuniune în care Consiliul guvernatorilor urma să decidă dacă va menţine, creşte sau reduce finanţările de urgenţă acordate de Banca Centrală care permit menţinerea băncilor greceşti în stare de funcţionare, în pofida valului de retrageri din conturi şi a încetării de plăţi a statului grec. De la intrarea în încetare de plăţi, Atena este privată de acces la resursele financiare ale FMI atâta vreme cât datoria sa nu va fi onorată, Grecia devenind prima ţară industrializată în imposibilitatea de a-şi respecta angajamentele de rambursare. Ca urmare, ţara este suspendată de o eventuală decizie a Eurogroup şi ideea unui al treilea plan de ajutor (în 5 ani), prin intermediul MES va fi studiat prin proceduri normale, afirma Alexandre Stubb, ministrul finlandez de Finanţe.
Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut cunoscut foarte clar că nu se pune problema renegocierii unui plan de ajutor înaintea referendumului din 5 iulie, când grecii vor trebui să spună prin DA sau NU dacă acceptă planul propus de creditori. Merkel a exclus miercuri căutarea „unui compromis cu orice preţ” cu Grecia, estimând că orice va urma, „viitorul Europei nu este în joc”. Ea a mai precizat că propunerile lui Tsipras nu mai au valoare pentru că intervin într-un context cu totul nou şi pentru un nou plan de ajutor, premierul grec trebuie să mai aştepte, totul urmând să fie reluat şi negociat de la zero.
În Germania, un ales CDU/CSU a acuzat Grecia că induce Europa în eroare şi estima că un credit nu trebuie acordat. „Măsurile provizorii fără condiţii, fără reforme, nu sunt serioase şi nu reprezintă o bază de discuţii”. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a cerut ieri Greciei să-şi „clarifice poziţiile” înaintea unor eventuale noi negocieri şi a estimat că la ora actuală „nu există baza” pentru discuţii serioase. El a precizat că programul de ajutor de care beneficia Grecia până acum a expirat marţi seară şi că în nici un caz nu va fi posibilă revenirea la ce a fost anterior. „Condiţiile s-au schimbat complet, suntem cu totul în altă situaţie” faţă de acum câteva zile şi trebuie ştiut că orice alt nou ajutor va trebui consimţit de MES, care are alte reguli decât fondul european FESF care acorda până acum creditele Atenei. Schauble a mai subliniat că informaţile ce vin de la Atena „produc confuzie”, în special asupra referendumului anunţat de Guvernul Tsipras pentru duminică.
Bundesbank se află în fruntea „durilor“ care susţin că BCE nu poate continua să furnizeze prin Banca Centrală a Greciei fonduri sistemului bancar elen dintr-un stat insolvabil.
