Daca cineva inca nu-si poate explica cum in 15 ani de piata libera s-a dus pe apa sambetei o ditamai economie de stat, este suficient sa lectureze „manualul de faliment” aplicat cu succes la toate firmele controlate de fostul deputat Trita Fanita. De fapt, este foarte simplu: nu platesti nici un leu salariatilor, nu achiti nici o obligatie la bugetul de stat si falimentul este gata. Inexplicabil este de ce institutiile statului nu au intervenit la timp pentru evitarea situatiei in care executarea activelor firmelor datornice sa nu acopere nici macar jumatate din restante.
In judetul Constanta fostul deputat pesedist detinea, direct sau indirect, actiuni la trei firme importante: Docefran Dorobantu, etichetat pana nu demult drept cel mai performant IAS din zona Dobrogei, Agroexport SA, unul dintre cei mai mari operatori de cereale din port si Steaua de Mare SA Eforie Nord, binecunoscuta datorita sanatoriului balnear si celor trei hoteluri. Intre aceste societati nu exista nici o legatura, pana cand au intrat pe mana fostului demnitar. Acum cele trei companii au un lucru in comun: falimentul. Rand pe rand, firmele au acumulat datorii de ordinul zecilor de miliarde, si tot rand pe rand au fost executate de autoritatile statului. Numai ca a fost prea tarziu.
Cum se ingroapa un IAS
Putini stiu faptul ca fostul deputat este de profesie inginer agronom. Fosta Intreprindere Agricola de Stat Docefran Dorobantu, ulterior redenumita Ferma Dorobantu si actuala Ferma Mixta Dorobantu, detinea suprafete intinse de teren arabil, un parc impresionant de utilaje si mai multe ferme de animale. In numai trei ani echipa manageriala impusa de catre noul actionar Trita Fanita a reusit sa puna intreprinderea agricola pe butuci. Cei care s-au opus, printre care si fostul director, au fost pur si simplu eliminati din societate. Anul trecut, IAS-ul ajunsese in asa hal incat nu a mai semanat nici macar o palma de pamant. Cei peste 100 de salariati au facut in repetate randuri greva pentru neplata salariilor, dar au fost cumintiti in cel mai comunist mod cu putinta. Si totusi societatea a intrat in lichidare. Utilajele, o parte dintre ele noi si achizitionate din vest, au fost vandute unor companii prietene, restul taiat la fier vechi. Taranii care au lucrat in IAS au ramas cu ochii in soare.
Faliment la indigo
La fel s-a intamplat si in cazul Agroexport. Numai la Finante societatea este datoare cu 86 miliarde ROL. De curand, Directia Generala a Finantelor Publice Constanta a vandut unul dintre cele trei silozuri de la Agroexport. S-a reusit astfel recuperarea a 35 de miliarde lei. Initial pretul cerut a fost de 47 de miliarde, dar in lipsa de ofertanti s-a scazut la 35 miliarde. Lipsa de pricepere a inspectorilor fiscali in chestiunile portuare a generat o situatie tragicomica – noul propietar nu poate utiliza silozul pentru ca nu are acces la rampa de predare. Denumita in limbaj tehnic estacada, instalatia de incarcare a navelor este trecuta separat in contabilitate si are o valoare de inventar distincta. Desi fiecare siloz trebuie vandut cu tot cu instalatia aferenta, DGFPC a „uitat” de acest lucru. Nu este singura gafa facuta de finantisti. Din motive greu de explicat, cu toate ca cele trei silozuri ale Agroexport formeaza un singur corp, sechestrul aplicat pentru datoria imensa a fost pus doar pe Silozul numarul 1. Si asta in conditiile in care intreg patrimoniul Agroexport, adica toate cele trei elemente de siloz, nu fac, conform actelor contabile, mai mult de 56 de miliarde lei.
DGFP Constanta, in corzi
Avocatii SC Agroexport au speculat imediat naivitatea finantistilor. Au solicitat anularea licitatiei si nu-i permit accesul in unitate noului proprietar al Silozului 1. Care proprietar s-a cam saturat de toate betele in roate puse de Agroexport si se intreaba daca nu cumva DGFPC i-a tras o teapa de zile mari in colaborare cu directorii firmei din port. Dupa intrarea in UE, situatia Agroexport va deveni dramatica. Daca va supravietui pana anul viitor, compania trebuie sa investeasca sume uriase pentru ecologizarea silozurilor. In prezent acestea nu au nici un fel de dispozitive de reducere a emanatiilor de praf. Pretul de modernizare pentru un singur siloz este estimat la un milion de euro. Si daca tot am adus vorba de protectia mediului, Agroexport nu detine autorizatie de functionare. Inspectoratul de mediu i-a acordat doar un aviz provizoriu si a solicitat un plan de masuri pentru ameliorarea deficientelor.
„Steaua de Mare”, la ora stingerii
Salariatii celor trei hoteluri din Eforie Nord se afla intr-o situatie dramatica. Nu si-au primit de sase luni salariile, iar in curand sansele de recuperare a banilor vor fi nule. BCR, unul dintre cei mai importanti creditori, s-a dovedit a fi mai cu „tupeu” decat DGFPC, si a sechestrat in doi timpi si trei miscari hotelurile Britania (fost Delfinul) si Steaua de Mare, dupa care le-a scos la vanzare pentru un pret total de 4,3 milioane euro. Fostii angajati incearca disperati sa se inscrie la masa credala. Datoria pe care firma hoteliera o are la BCR depaseste 56 miliarde de lei. Britania are 4 stele si este evaluat la 2,7 milioane euro, in timp ce Steaua de Mare, de 2 stele, se vinde cu 1,6 milioane euro. Ambele unitati hoteliere sunt licitate cu restaurantele si amenajarile aferente.
Firma paravan pentru tunuri de miliarde
Unul dintre actionarii principali ai SC Agroexport si Steaua de Mare este firma Britania, in spatele careia se afla fostul demnitar. Desi in prezent societatea nu mai are decat vreo patru angajati, „Britania” a invartit afaceri de miliarde. Asa cum am mentionat mai sus, Agroexport datoreaza la Finante 86 miliarde lei vechi. Cu totul, restantele la bugetul de stat ating 200 de miliarde. Pana anul trecut, de firmele fostului deputat nu se atingea nimeni.
Acum, odata ce a pierdut puterea, societatile lui Trita sunt executate de creditori. Surse neoficiale au precizat ca intr-o incercare disperata de a-si salva averea, ex-senatorul face demersuri sa treaca pe numele nepotului sau vila ridicata chiar in buza falezei din Eforie Nord. Luxosul imobil a fost inaltat in paralel cu lucrarile de modernizare a hotelurilor si este foarte posibil sa fie sechestrat de creditori.
