Pasionaţii de astronomie din cadrul Astroclubului „Călin Popovici” s-au adunat ieri dimineaţă pe terasa Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) Galaţi, pentru a observa, „tranzitul lui Venus”, fenomen astronomic în care cel mai luminos astru al nopţii se interpune pentru câteva ore între Pământ şi Soare.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CMSN, Florin Matei, tranzitul lui Venus are loc întotdeauna în evenimente-pereche, cele două tranziţii având loc la 8 ani diferenţă. După fiecare pereche de tranziţii, adică un ciclu complet, trece mai bine de un secol până la următoarea. Pauzele între perechile de tranziţii sunt fie de 121,5 ani, fie de 105,5 ani, ciclul întreg având o durată de 243 de ani.
„Ne bucurăm că cerul a fost lipsit de nori în mare parte pe durata de derulare a tranzitului lui Venus. A fost ultima noastră şansă de a observa acest fenomen astronomic deosebit, care se va mai repeta abia peste 105 ani” a declarat Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi. „Tranzitul lui Venus” permite cercetătorilor să realizeze numeroase alte obiective ştiinţifice, unul dintre acestea fiind îmbunătăţirea tehnicilor de detectare a exoplanetelor. O exoplanetă sau planetă extrasolară este o planetă care ori îşi are orbita în jurul unei alte stele decât Soarele, aparţinând aşadar unui alt sistem planetar decât sistemul nostru solar, ori se mişcă liber prin galaxie. Până acum, cercetătorii au identificat aproximativ 700 de exoplanete şi studiază alte 2.000 de candidate. Deoarece singura metodă prin care aceste planete pot fi identificate este studierea lor atunci când trec în faţa discului stelei din sistemul lor solar, tranzitul lui Venus permite cercetătorilor să testeze noi tehnici spectroscopice care le vor permite să descopere aceste planete şi să identifice din ce e compusă atmosfera lor. Acest moment astronomic se va repeta abia în decembrie 2117.
