Ardealul este singura regiune în care USL a eşuat în tentativa de a obţine dominaţia absolută.
Clujul a rămas ultima redută a PDL. Chiar dacă USL a câştigat alegerile în toate colegiile, PDL a reuşit să obţină un scor onorabil, precum şi trei mandate de deputat şi unul de senator. Mai mult, cel mai votat candidat al PDL a fost candidatul la Senat Alin Tişe, finul lui Emil Boc şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Alin Tişe a obţinut 18.806 de voturi. De asemenea, potrivit calculelor neoficiale, preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, a reuşit să îşi păstreze mandatul de deputat. Vicepreşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, Adrian Papahagi, tot după calcule neoficiale, a reuşit să intre în Parlament, alături de fostul viceprimar din Turda, Vicenţiu Irimie, aşa cum arătau calculele pe hârtie la închiderea ediţiei.
Însă scorul obţinut de ARD la aceste alegeri i-a nemulţumit pe mulţi dintre liderii PDL Cluj. Ei aşteaptă acum demisia echipei conduse de Vasile Blaga, considerată responsabilă pentru pierderea alegerilor la un scor categoric. Transilvania va furniza cel mai numeros contingent de parlamentari ai PDL, cu toate că au supravieţuit parlamentar foarte puţini lideri. În Maramureş, de exemplu, singurul parlamentar al ARD va fi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mircea Man. În Bistriţa-Năsăud, fostul secretar general al PDL, Ioan Olteanu, a reuşit să îşi păstreze, la limită mandatul, la fel ca şi fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, în Sălaj. Din Alba se pare că va merge un singur parlamentar al PDL. În Braşov, USL a câştigat toate colegiile.
Şefii ARD, eşec la alegeri
Conducerea ARD a suferit un semi-eşec. Din cei trei preşedinţi de partide din această Alianţă, se pare că doar Mihai Răzvan Ungureanu a reuşit să ajungă în Parlament, dar pe uşa din dos, prin redistribuire. Atât Vasile Blaga, cât şi Mihail Neamţu au fost învinşi de către vicepreşedinţii PSD.
Marele învins al acestor alegeri este chiar preşedintele PDL, Vasile Blaga. Acesta a candidat în Colegiul nr. 3 pentru Senat în judeţul Timiş. El a fost învins de social-democratul Matei Suciu, USL care a resuşit să obţină 26.743 voturi, adică 53,53% din voturile acestui Colegiu. Vasile Blaga s-a clasat pe locul al doilea, având 12.356 voturi, adică 24,73%. Matei Suciu este vicepreşedinte al PSD Timiş şi consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.
Nici Mihail Neamţu nu a reuşit la Arad să intre în Parlament. Deşi a ţinut să candideze în colegiul din cartierul în care a copilărit, Micălaca, iar ARD l-a „sacrificat” pe deputatul Lucian Riviş Tipei care i-a cedat Colegiul, Neamţu a obţinut doar 30,2%. Pe primul loc s-a situat Flavius Măduţa (USL), cu 51,27%. Flavius Măduţa a fost atacat pe toată perioada campaniei elctorale de către primarul Aradului, Gheorghe Falcă pe motivul că a fost vameş. Măduţa este vicepreşedinte PSD Arad.
Mihai Răzvan Ungureanu se pare că a reuşit să ajungă în Parlament prin redistribuire. Preşedintele Forţei Civice, care a venit să candideze la Arad la propunerile primarului Gheorghe Falcă, care i-a făcut campanie. El a reuşit să obţină 33, 94% din voturile arădenilor, clasându-se pe locul al doilea, după Ovidiu Marian, USL care are 46,99%. Conform unor surse interne, cu şanse de a ajunge în Senat se află Constantin Traian Igaş şi nu Mihai Răzvan Ungureanu. Până la închiderea ediţiei, nu a fost decis numele candidatului ARD care va reprezenta Aradul în Senatul României.
UDMR l-a învins pe Tokes
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a dominat şi de această dată alegerile în Ţinutul Secuiesc, chiar dacă a fost nevoită să lupte împotriva unei alte formaţiuni maghiare, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Potrivit Biroului Electoral Judeţean (BEJ) Harghita, reprezentanţii UDMR au câştigat şase din cele şapte mandate de parlamentar. Singurul colegiu care va trimite în Parlamentul României un candidat al altui partid este Colegiul 5 de Deputaţi, acolo unde Jozsef Mik (UDMR) a obţinut cu 16% mai puţine voturi decât Mircea Duşa (USL), actualul ministru de Interne şi, chiar dacă acesta din urmă nu a obţinut peste 50% din voturi, foarte probabil va primi un mandat de deputat la redistribuiri. Attila Korodi, Istvan Antal, Joszef Moldovan şi Hunor Kelemen au devenit deputaţi după ce au primit, fiecare, peste 65% din voturile electoratului. La fel au stat lucrurile şi în privinţa celor două mandate de senator, acolo unde Attila Verestoy şi Barna Tanczos au câştigat detaşat.
„Suntem convinşi că prin acest vot dat de comunitatea maghiară, UDMR trebuie să fie foarte atentă şi cu responsabilitate maximă pentru toţi maghiarii din România şi vom aborda toate subiectele din această perspectivă”, a declarat Kelemen. Voturile au fost exprimate asemănător şi în judeţul Covasna. Din cele şase colegii parlamentare, patru la Camera Deputaţilor şi două la Senat, candidaţii UDMR au obţinut cele mai multe voturi în toate, însă doar cinci dintre ei vor merge direct în Parlament. PPMT a reuşit să strice calculele UDMR doar într-un colegiu de deputaţi, acolo unde viceprimarul oraşului Covasna, Janos Thiesz, a primit doar puţin peste 40% din voturi, insuficient pentru a ajunge direct în Parlament, aşa că acum aşteaptă redistribuirile. În judeţul Mureş, UDMR şi USL au obţinut câte trei mandate sigure în Parlament, două în Camera Deputaţilor şi unul la Senat. Electoratul UDMR a demonstrat şi în acest judeţ că partidul este mult mai important decât trecutul candidatului. Astfel, fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, care a fost cercetat de către DNA pentru trafic de influenţă, a fost cel mai votat candidat din Mureş.
Acesta a obţinut un nou mandat în Camera Deputaţilor după ce a primit 72,96% din voturi şi l-a surclasat pe candidatul USL, Dinu Socotar, care a obţinut cu peste 13.000 de voturi mai puţin, în condiţiile în care numărul total al voturilor valabil exprimate a fost sub 22.000. Liderul UDMR Mureş, Attila Kelemen, a intrat şi el în Parlament după ce a obţinut 57% din voturi, la fel ca şi Bela Marko, care a devenit senator pentru 65% din voturi. În acelaşi timp, USL Mureş i-a trimis direct în Parlament pe deputaţii Cristian Chirteş şi Vasile Gliga, dar şi pe senatorul Alexandru Frătean. Ceilalţi candidaţi îşi pun toate speranţele în redistribuire, categorie în care intră şi Gyorgy Frunda, care a fost votat doar de aproximativ 40% din electorat.
