„Rompetrol – un alt proiect care stă blocat. Îl tergiversăm, deşi ne este clar că ordonanţa prin care s-a făcut este prost scrisă. Bine, prost scrisă, închide odată subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are”, a spus duminică preşedintele Traian Băsescu la şcoala de vară a organizaţiei de tineret PDL.
Referirile lui Traian Băsescu au fost făcute în contextul în care vorbea de „tergiversări”, care „ascund un soi de lipsă de curaj de a lua decizii”. Printre aceste cazuri preşedintele a enumerat şi cazul proiectului Roşia Montană care nici nu e respins definitiv de Guvern, dar nici nu porneşte. Opiniile sale au fost exprimate în faţa unei audienţe ce îl includea şi pe premierul Emil Boc.
Traian Băsescu, un personaj activ în cazul Rompetrol
Subiectul privatizării rafinăriei Petromidia a fost deseori pe agenda preşedintelui Traian Băsescu. La începutul lunii decembrie 2010, el a avut o întâlnire, la Astana, cu preşedintele Kazahstanului, căruia i-a cerut onorarea integrală a creanţei bugetare a Rompetrol Rafinare. Ulterior, Traian Băsescu a discutat cu o delegaţie a KazMunaiGaz despre modalităţile de plată a datoriilor şi a afirmat că astfel de întâlniri cu autorităţile române vor mai avea loc şi la începutul anului viitor. La precedenta vizită în Kazahstan, în martie 2010, preşedintele Traian Băsescu a spus, la o întâlnire cu oameni de afaceri, că este necesară respectarea angajamentelor şi obligaţiilor asumate de către companiile care activează în România. În august 2011, preşedintele Traian Băsescu a declarat că „magnaţii”, deşi au datorii la stat, sunt „cei mai împotriva taxelor şi dau lecţii”, invocându-l aici, printre alţii, pe Dinu Patriciu, primul acţionar al rafinăriei. Traian Băsescu a afirmat că Dinu Patriciu n-ar fi returnat o datorie de 600 de milioane de euro a rafinăriei către stat ci ar fi transferat-o către noul acţionar, Kazmunai Gaz. Acum Traian Băsescu recomandă „închiderea” dosarului, ceea ce s-ar putea traduce prin o abdicare a statului român în faţa kazahilor.
Miza războiului
Conflictul dintre stat şi kazahii de la Kazmunai Gaz îşi are originile în privatizarea rafinăriei Petromidia în 2003. Cum aceasta avea datorii la bugetul de stat de 600 de milioane de euro s-a decis atunci ca noul proprietar (grupul Rompetrol deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu) să emită obligaţiuni în sumă egală care să revină statului român. Acestea trebuiau răscumpărate de la stat în 2010 sau, dacă răscumpărarea nu avea loc, statul primea în locul lor acţiuni. Contractul de privatizare semnat în 2003 de guvernul Adrian Năstase nu permitea niciun drept de veto statului român în alegerea uneia sau alteia modalităţi de îndeplinire a obligaţiilor. Dinu Patriciu a vândut Rompetrol kazahilor pentru o sumă nefăcută public iar aceştia au preluat şi obligaţiile sale.
In toamna anului trecut grupul KazMunaiGaz a decis, la finele lunii septembrie 2010, conversia în acţiuni a obligaţiunilor emise de Rompetrol în 2003, pe care nu le-a răscumpărat de la stat. Nivelul ridicat al valorii unitare propuse pentru conversie (0,11 lei/acţiune – de două ori valoarea acţiunilor la BVB a acel moment) ar face ca statul să primească un număr mic de acţiuni în contul datoriei de 516 milioane euro. Statul s-a opus conversiei argumentând că kazahii au ales varianta plăţii cash în august, când au achitat o primă tranşă de 54 milioane euro, iar disputa se tranşează în faţa instanţelor de judecată.
