Românii sărbătoresc pogorârea Sfântului Duh peste Apostoli. Tradiții și superstiții de Rusalii

Rusaliile sunt sărbătorite, anul acesta, în zilele de 4 și 5 iunie. Această zi a fost declarată sărbătoare legală, astfel că românii vor avea liber. Duminica Cincizecimii, cunoscută și sub numele de Rusalii, marchează pogorârea Sfântului Duh peste Apostoli. Evenimentul este celebrat, anual, la zece zile de la Înălțare sau la cincizeci de zile după Paști.

Sărbătoarea marchează și întemeierii Bisericii creștine. Astfel, în această zi, aproximativ 3000 de persoane s-au convertit la creștinism, formând prima comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu, notează site-ul crestinortodox.ro.

 Tradiții de Rusalii

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi. „Pogorârea Duhului Sfânt" are loc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbătă dimineaţă, se face pomenirea morţilor. În popor, această sâmbătă este numită „Moşii de Vară", „Moşii de Rusalii" sau „Moşii cei Mari".

Grija pentru cei morţi. Sâmbăta, credincioşii împart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiţi în Domnul. Acum se dau de pomană străchini noi cu mâncare. Aceste vase româneşti din lut (materia potrivită pentru vasele de pomenire) se mai numesc şi „moşoaice", de la numele colectiv de "moşi", dat tututor celor adormiţi. În cănile pentru pomană se pune o băutură curată (apă de izvor, lapte sau vin curat), iar în vase mâncăruri: fructe, plăcintă, caş, ouă, mămăligă, ciorbă de pasăre, colac.

Mânerele coşniţelor şi vasele de pomană se împodobesc frumos, cu flori de trandafir şi fire de busuioc. Când se ajunge la casa celui căruia i se împarte, se aprinde lumânarea, care este înfiptă în colac. În acest moment are loc un schimb, fie el cât de mic. Astfel, cel care primeşte pomană, împarte la rândul său pentru cei adormiţi din neamul său. Credincioşii nu mănâncă nimic în această zi, până nu termină de împărţit pomană pentru apropiaţii trecuţi în nefiinţă. Chiar şi cei mai puţin credincioşi spun că nu este bine să mănânci ceva în această zi, fără a da mai întâi ceva de pomană.

Frunzele de tei. Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru evocarea „limbilor ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste „limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşază la icoane şi la uşi. În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile rele.

Sfinţirea semănăturilor. După slujbă, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfeştania, adică sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, „Rusaliile" sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat", acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri.

Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.

Superstiții

Sâmbetei Morţilor de dinaintea Rusaliilor i se mai zice şi Moşii de Vară, fiind o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor; este o sărbătoare cu data mobila. În legătură cu ea sunt o mulţime de superstiţii, şi anume: nu trebuie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că afară bântuie morţii ieşiţi în Joia Mare, potrivit site-ului Superstiții.ro.

În această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc pentru a fi sfinţite, apoi se pun la icoana sau la streaşina casei pentru a o feri de rele. Despre teiul sfinţit astfel, se spune că vindecă surzenia. În această Sâmbătă se împart oale pentru ca morţii să aibă cu ce bea apă.

Nu este bine să torci acum căci se întorc colacii daţi pentru pomenirea morţilor; nu se aruncă lăturile, căci pot nimeri în gura morţilor de afară, şi ei se pot răzbuna; din acelaşi motiv nu se mătura în această zi.

Dacă vrei să fii ferit de furturi sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană; dă de pomană ceapă şi usturoi verde, altfel grădina nu va rodi. Dacă scoţi acum apa din fântână, lasă un bănuţ plată pentru apa morţilor. Orice dai de pomană să fie nou: blide noi, linguri noi, vase noi.

Dacă plouă vara şi arunci afară o crenguţă de tei sfinţit la Moşii de Vară, ploaia va înceta. Dacă femeile lucrează în această zi, le vor amorţi mâinile. Cu tei se ameninţă şi grindina, dar înainte de a intra în hotarul satului. Şi, în sfârşit, dacă plouă la Moşii de Vară – anul va fi manos.